Proverbe, expresii si zicatori

F

1. The face is the index of the mind.   =   Chipul omului e oglinda sufletului.
2. Face to face, the truth comes out.   =   Asa e cum te vãd si cum mã vezi.
3. Faint heart never won fair lady.   =   Unde este fricã nu încape dragoste.
4. Fair (soft) words break no bones.   =   Vorba dulce oase frânge.
5. A fair day in winter is the mother of a storm.   =   La vremea cea caldã din mijlocul iernii sã nu te-ncrezi.
6. The fairest rose at last is withered.   =   Trandafirul cu cât mai frumos, cu atât mai putin tine. / Trandafirii se scuturã, dar spinul rãmâne.
7. A fair face, foul heart. / Fair without, foul within.   =   La chip frumos si la inimã gãunos.
8. Fair is not fair, but that which pleases. / Beauty is in the eye of the beholder. / The crow thinks her own birds fairest.   =   Nu e frumos ce e frumos, e frumos ce-mi place mie. / Nu-mi place pentru cã-i frumos, ci-i frumos pentru cã-mi place.
9. In fair weather prepare for foul.   =   A face vara sanie si iarna car.
10. A fair wife and a frontier castle breed quarrels.   =   Femeia frumoasã este pagubã la casã. / Nevasta frumoasã e belea în casã.
11. A fair woman without virtue is like palled wine.   =   Frumusetea fãrã întelepciune este ca o floare în tinã.
12. Fair words fill not the belly. / Good words fill not a sack.   =   Vorbele nu potolesc foamea.
13. Fair words hurt not the mouth. / Fair words break no bones.   =   De vorba bunã nu te doare gura.
14. A faithful friend is hard to find, remember man and keep in mind.   =   Fericit cel ce a dobândit prieten bun si cinstit.
15. As far back as ...   =   Inca de cand ... (inca de pe vremea ...)
16. The fated will happen. / Whatever happens all happens as it should. / No flying from fate. / What must be must be.   =   Ce ti-e scris, în frunte ti-e pus. / De ce ti-e frica nu scapi.
17. One father is enough to govern one hundred sons, but not a hundred sons one father. / One father can support ten children; ten children cannot support one father.   =   Un pãrinte pe toti copiii îi hrãneste, iar copiii toti p-un pãrinte nu-l pot hrãni. / Un tatã poate sã hrãneascã zece fii, dar zece fii nu pot sã hrãneascã un tatã.
18. The fathers have eaten sour grapes, and the children`s teeth are set on edge.   =   Pãrintii mãnâncã mere acre (aguridã) si copiilor li se strepezesc dintii.
19. A fat kitchen is near to poverty.   =   Cu bucãtãria plinã sãrãcia e vecinã. / Bucãtãrie grasã, mostenire slabã.
20. A fault confessed is half redressed.   =   Pãcatul mãrturisit este pe jumãtate iertat.
21. Faults are thick where love is thin.   =   Unde-i dragoste (iubire) putinã, lesne-i a gãsi pricinã.
22. Favour is deceitful, and beauty is vain.   =   Inselãtor este farmecul si desartã este frumusetea.
23. Fear gives wings.   =   Frica are picioare lungi. / Frica fuge repede
24. Fear hath a quick ear.   =   Omul fricos totdeauna umblã cu gheata în sân.
25. Fear keeps and looks to the vineyard, and not the owner. / Fear keeps the garden better than the gardener.   =   Frica pãzeste pepenii (pãdurea, bostãnãria).
26. Fear of death is worse than death itself.   =   Cine se teme de moarte si-a pierdut viata.
27. No fence against ill fortune.   =   Dacã n-ai noroc si parte, degeaba te scoli de noapte.
28. Fields have eyes, and woods have ears. / The day has eyes, the night has ears. / Walls have ears.   =   Câmpu-i cu ochi, pãdurea cu urechi. / Pãdurea are urechi si câmpul nu putini ochi. / Peretii au urechi.
29. Not to find the words to convy the meaning   =   A nu-si gasi cuvintele pentru a exprima sensul.
30. No fine cloth can hide the clown.   =   Porcu-i tot porc si-n ziua de Pasti.
31. Fine words butter no parsnips.   =   Oala nu se umple cu vorbe.
32. No fire, no smoke. / Make no fire, raise no smoke. / No smoke without fire.   =   De unde nu-i foc, nici fum nu iese. / Pânã nu faci foc nu iese fum.
33. Fire is the test of gold; adversity of friendship. / Fire is the test of gold. / Gold is tried in the fire.   =   Vremea pe prieten, ca focul pe aur, în adevãr l-aratã.
34. At first blush   =   La prima vedere
35. First catch your hare, then cook him. / First catch your hare.   =   Pune oala la foc si iepurele în pãdure.
36. First come, first served.   =   Primul venit, primul servit.
37. The first faults are theirs that commit them, the second theirs that permit them. / He that deceives me once, shame fall him; if he deceives me twice, shame fall me.   =   Când te-a înselat cineva o datã, e de vinã el; când te-a înselat a doua oarã, esti de vinã singur.
38. First think, and then speak. / Think first and speak afterwards. / Think on the end before you begin.   =   Gândeste întâi, apoi vorbeste. / Cugetã bine înainte de a vorbi.
39. The fish always stinks from the head downwards. / Fish begins to stink at the head.   =   Pestele de la cap se-mpute.
40. Fish and guests stink after three days. / Fresh fish and new-come guests smell in three days. / A constant guest is never welcome.   =   Dupã trei zile oaspetii se pun la râsnitã.
41. Old fish and young flesh do feed men best.   =   Carne tânãrã si peste bãtrân.
42. Big fish eat little fish. / The great fish eat up the small.   =   Pestele cel mare înghite pe cel mic. / Pestii cei mari manâncã pe cei mici.
43. Fish must swim thrice.   =   Pestele cere vin.
44. Cap fits   =   Se potriveste. / E just. / Asa e.
45. A flatterer`s throat is an open sepulchre.   =   Fereste-te de lingusitori, dacã nu vrei sã mori.
46. The flock follow the bell-wether.   =   Turma merge dupã berbec.
47. One flower makes no garland. / One swallow does not make a summer.   =   Numai c-o floare ghirlanda nu se face. / Cu o floare nu se face primãvara.
48. A fly follows the honey.   =   La stup de miere, roi de muste.
49. The fly has her spleen and the ant her gall. / Even a fly hath its spleen. / Even a worm will turn.   =   Si furnica cat e de mica, are necajeala ei. / Musca, si de nu muscã tare, tot ti-aduce supãrare.
50. For a flying enemy make a golden bridge. / For a flying enemy make a silver bridge / It is good to make a bridge of gold to a flying enemy.   =   Inamicului care se duce, fã-i pod. / Vrãjmasul când si-aratã spatele bate-l cu aur în spate.
51. No flying from fate. / Whatever happens, all happens as it should. / The fated will happen / He that is born to be hanged shall never be drowned / what must be, must be.   =   Din ce ti-e ursitã nu poti sã scapi. / Nu va scãpa omul de ce e ursit sã pãteascã.
52. No flying without wings.   =   Nu te încerca a zbura înainte de a avea aripi. / Pasãrea fãrã aripi nicicum nu poate zbura. / Cine fãrã aripi munceste sã zboare pururea îl vezi cã cade în bot.
53. The fly that plays too long in the candle, singes his wings at last.   =   Fluturele când se-ntoarce pe lângã vâlvoare, aripile si le arde.
54. Follow love and it will flee thee; flee love and it will follow thee.   =   Cine-mi place eu nu-i plac, cui plac eu nu-mi place mie.
55. Folly and learning often dwell together.   =   Unde e învãtãturã multã e si nebunie multã.
56. A fool and his money are soon parted.   =   Fiecare nebun poate sã câstige bani, dar nu poate sã-i pãstreze.
57. A fool believes everything.   =   Prost crede tot ce-i spui. / Prostul face ce vede si ce aude crede.
58. Foolish fear doubleth danger. / Fear takes molehills for mountains.   =   Frica totdeauna aduce primejdie.
59. Foolish tongues talk by the dozen.   =   Limba nebunului este o moarã fãrã grãunte.
60. A fool may give a wise man counsel. / A fool may sometimes speak to the purpose.   =   Sã-ti aduci aminte de cuvintele nebunului. / Cel întelept si de la cel nebun multe aflã si învatã.
61. A fool may throw a stone into a well, which a hundred wise men cannot pull out.   =   Un nebun arunc-o piatrã în baltã si zece cuminti n-o pot scoate.
62. Fools are wise as long as silent.   =   Prostul care tace trece de-ntelept. / Chiar prostul, tãcând, de întelept toti-l cred.
63. Fools ask questions that wise men cannot answer. / A fool may ask more questions in an hour than a wise man can answer in seven years.   =   Prostul poate sã punã mai multe întrebãri decât poate un întelept sã rãspundã. / Un nebun întreabã si zece întelepti nu-i pot rãspunde.
64. Fools make feasts, and wise men eat them. / Set a fool to roast eggs, and a wise man to eat them / fools build houses, and wise men live in them.   =   Nebunii dau mese si înteleptii mãnâncã. / Nebunul tine lingura iar înteleptul mãnâncã.
65. A fool`s bolt is soon shot.   =   Prostul întâi vorbeste si apoi se gândeste.
66. A fool`s tongue is long enough to cut his own throat.   =   Gura ucide mai mult decât sabia.
67. One foot is better than two crutches.   =   Un picior sãnãtos e mai de priintã decât douã catalige.
68. In for a penny, in for a pound.   =   Unde merge mia, merge si suta.
69. Forbear not sowing because of birds.   =   Cine se teme de vrãbii nu seamãnã mãlai. / Cine vrea sã semene mãlai nu se teme de vrãbii.
70. Forbidden fruit is sweet. / Stolen fruit is sweet. / Stolen waters are sweet.   =   Fructul oprit e mai dulce.
71. Forewarned is forearmed.   =   Un om destept face cât doi.
72. A forgetful head makes a weary pair of heels. / Little wit in the head makes much work for the feet / who has not understanding, let him have legs.   =   Unde nu-i cap, vai de picioare. / Cine n-are cap, sã aibã picioare. / Dacã nu e cap, vai de picioare.
73. Forgive all but thyself.   =   Iartã pe toti numai pe tine nu.
74. Fortune favours fools.   =   Norocul prostului. / Prost sa fii, noroc sa ai.
75. Fortune favours the brave (bold).   =   Norocul ajutã pe cei îndrãzneti.
76. Fortune is blind. / Fortune is blind and makes blind.   =   Norocu-i orb.
77. Fortune is made of glass. / Fortune is like glass.   =   Norocu-i spart în fund.
78. Fortune is variant.   =   Norocul e schimbãtor.
79. Fortune knocks once at least at every man`s gate. / Opportunity never knocks twice at any man`s door.   =   Omul numai o datã-n viatã dã cu norocul fatã.
80. Fortune`s wheel is never stopped. / Not only ought fortune to be pictured on a wheel, but every thing else in the world.   =   Norocul se-nvârte ca roata. / Norocu-i ca o scarã, unul când se suie, altul se coboarã.
81. Run for your life   =   Fugi sa scapi. / Fugi cat te tin picioarele.
82. Foul water as soon as fair will quench hot fire.   =   La vreme de nevoie si cu lãturi poti stinge cel mai mare foc.
83. Four eyes see more than two. / Two eyes can see more than one.   =   Patru ochi vãd mai bine decât doi. / Ochi multi mai bine vãd.
84. The fox knows much, but more he that catcheth him.   =   Vulpea e vicleanã, dar mai viclean e cel ce o prinde.
85. The fox may grow grey, but never good. / The wolf may lose his teeth, but never his nature.   =   Vulpea pãrul îsi schimbã, iar nãravul niciodatã.
86. To frame one’s thoughts into words   =   A-si imbraca gandurile in cuvinte.
87. A friend in a way is better than a penny in the purse. / A friend in the market is better than money in the chest.   =   Un prieten face mai mult decât o pungã de galbeni.
88. A friend in need is a friend indeed. / A friend is never known till a man have need.   =   Prietenul la vreme de nevoie se cunoaste. / În vremea necazului se cunosc prietenii.
89. Old friends and old wine and old gold are best. / Old friends and old wine are best.   =   Prietenul vechi e ca si vinul; cu cât e mai vechi, cu atât e mai bun.
90. Friends may meet, but mountains never greet.   =   Munte cu munte nu se-ntâlneste, da`pai om cu om. / Deal cu deal se întâlneste, dar om cu om.
91. Friends tie their purse with a cobweb thread.   =   Punga i-a fãcut pãianjen la gurã.
92. From a bad paymaster get what you can. / Of ill debtors men take oats.   =   De la un rãu platnic si cu cenusa dupã vatrã sã te multumesti.
93. Be from missouri   =   A fi Toma necredinciosul.
94. From word to deed is a great space. / Saying and doing are two things / saying is one thing, and doing another.   =   De la zis pân-la facut, tot mai este o bucatã. / De la vorba pa-n la fapta, cale lunga. / De la vorbã pânã la faptã, ca de la pãmânt la cer.
95. The frying-pan said to the kettle, "avaunt, black brows!" / The kiln calls the oven burnt-hearth / The pot calls the kettle black. / Thou art a bitter bird, said the raven to the starling. / The kettle calls the pot black-brows (burnt-arse).   =   Râde ciob de oalã spartã.
96. Add fuel (oil) to the fire   =   A pune paie pe foc
97. At a full jump   =   In mare viteza
98. Full of courtesy, full of craft.   =   Limbã dulce, dos viclean. / În fatã te netezeste si în spate te ciopleste.
99. Be full to the gills   =   A fi beat turta.