Cunosc un baiat de 21 ani dar cu mintea unui copil de 5. Este foarte bine crescut si iubit de parinti. Am aflat ca dupa ultimul concediu pe care parintii l-au petrecut impreuna, ca in fiecare an, la mare, baiatul a devenit foarte agitat si simtea vizibil un puternic disconfort. Parintii nu mai stiu cui sa se adreseze sau cum sa procedeze, noi i-am pus in legatura cu un doctor specializat in acupunctura, pur si simplu pentru o parere.
Stie cineva sa indice o directie corecta pentru un astfel de caz?
Multumesc anticipat.
Autism si Agitatie
-
ViorelG
- Mesaje: 1
Autism si Agitatie
MarPlo
Mesaje: 4343
Buna
Din cele pe care am citit am inteles ca in general copii sunt foarte receptivi la lucruri sensibile, care pentru cei maturi par banale si nu le dau importanta, sau chiar nu le observa.
Probabil acel baiat a vazut ceva mai putin obijnuit pentru el, sau a observat la parintii lui vreo discutie, care la afectat si a ramas intiparita in gandirea lui.
Cred ca aceste lucruri tin de suflet, de partea spirituala si aceasta ar putea ajuta. Ca indemn, eu asi merge cu copilul la manastiri, sihastrii mai putin vizitate, mai retrase in natura linistita, unde sunt oameni duhovnici, cu har. Dar asa cu sufletul senin, cu bucurie, povestindu-i baiatului cat de frumoasa e natura si acele locuri. Insasi acea atmosfera de pace poate aduce baiatului o liniste interioara care-l va ajuta.
De asemenea, parintii sa se parte cu el ca si cum nu ar fi aceea agitatie, sa aiba nadejdea ca va trece si e spre bine.
Poate ca unele lucruri se intampla pt. a ne face sa ne schimbam spre anumte cai, daca discernem cu intelepciune situatia, ne rugam cu nadejde in sinea noastra si facem schimbarea care trebuie, acea situatie trece.
Din cele pe care am citit am inteles ca in general copii sunt foarte receptivi la lucruri sensibile, care pentru cei maturi par banale si nu le dau importanta, sau chiar nu le observa.
Probabil acel baiat a vazut ceva mai putin obijnuit pentru el, sau a observat la parintii lui vreo discutie, care la afectat si a ramas intiparita in gandirea lui.
Cred ca aceste lucruri tin de suflet, de partea spirituala si aceasta ar putea ajuta. Ca indemn, eu asi merge cu copilul la manastiri, sihastrii mai putin vizitate, mai retrase in natura linistita, unde sunt oameni duhovnici, cu har. Dar asa cu sufletul senin, cu bucurie, povestindu-i baiatului cat de frumoasa e natura si acele locuri. Insasi acea atmosfera de pace poate aduce baiatului o liniste interioara care-l va ajuta.
De asemenea, parintii sa se parte cu el ca si cum nu ar fi aceea agitatie, sa aiba nadejdea ca va trece si e spre bine.
Poate ca unele lucruri se intampla pt. a ne face sa ne schimbam spre anumte cai, daca discernem cu intelepciune situatia, ne rugam cu nadejde in sinea noastra si facem schimbarea care trebuie, acea situatie trece.