Oamenii de știință au găsit primul material capabil de supraconductivitate la temperatura camerei.
Cercetarea a fost condusă de Ranga Dias de la Universitatea din Rochester și își propune să depășească unul dintre obstacolele majore în utilizarea materialelor supraconductive. Aceste materiale nu prezintă nici o rezistență electrică și expulzează un câmp magnetic, dar deoarece funcționează în mod obișnuit doar la temperaturi sub -140° C (-220° F), necesită echipamente scumpe pentru întreținere.
Dias descrie superconductivitatea la temperatura camerei ca fiind "sfântul graal" al fizicii materiei condensate, iar în cercetările publicate, echipa sa a făcut un pas semnificativ către acest obiectiv. Cercetătorii au petrecut ani întregi experimentând diferite materiale în căutarea supraconductoarelor la temperatura camerei, cum ar fi oxizii de cupru și substanțele chimice pe bază de fier, dar Dias și echipa sa au reușit cu hidrogen abundent.
Un dezavantaj al acestei abordări este că hidrogenul pur poate fi transformat într-o stare metalică numai la presiuni extrem de mari. Echipa s-a orientat spre materiale alternative bogate în hidrogen, dar care păstrează proprietățile supraconductive dorite și pot fi metalizate la presiuni mult mai mici.
Formula câștigătoare implică un amestec de hidrogen, carbon și sulf, care a fost utilizat pentru sintetizarea hidrurii de sulf carbonacee derivate din organe într-un dispozitiv de cercetare de înaltă presiune numit celulă de nicovală cu diamant. Această hidrură de sulf carbonată a demonstrat supraconductivitate la aproximativ 58° F (14,5° C) și la presiuni de aproximativ 39 milioane psi.
Unele dintre aplicațiile pentru acest tip de material includ rețele electrice mai eficiente care transmit electricitate fără pierderi mari cauzate de rezistența firelor de astăzi, trenuri maglev mai puternice sau alte soluții de transport și tehnologii de imagistică medicală îmbunătățite.