O poveste din gradina

Intr-o gradina oamenii au grija si se bucura de cate o planta, un pom sau mai multi, fiecare dupa capacitatea si gandirea lui.
In acea gradina este si personajul din poveste, numit OM.
OM este un tanar care are si el un pomisor micut, de care trebuie sa aibe grije si se va bucura de roadele lui.
Intr-o zi OM se uita la ceilalti oameni si la pomii lor. Unii copaci erau mai singuri, altii ingrijiti, cu ramuri dese si cu fructe, fiecare dupa soiul si grija primita, iar lui ii placeau cei falnici si cu rod mult. Ii vedea pe oamenii lor ca ii uda cu stropitori moderne, cu solutie contra omizilor si aduna fructele in cosuri. OM se gandea si visa sa fie si pomisorul lui la fel.
De el se apropie o pasarica ciripind, dar OM, cu gandu-l sa nu-i deranjeze pomisorul, o alunga, si vede ca pasarea a zburat spre un copac din apropiere, unde un bunic cu o palarie galben-deschis facuse o casuta pentru pasari si statea la umbra pomului. Dupa ce s-a odihnit in casuta, pasarica a zburat iar ciripind spre OM, dar el, fiind cu gandul la cum sunt copacii cei falnici, nu i-a placut sa asculte cantatul pasarii si din nou a alungat-o, dupa care s-a indreptat spre oamenii care ingrijeau de acei copaci si i-a intrebat de unde au cosuri, solutie contra omizilor si stropitori, cum poate face rost, iar ei i-au spus ca poate sa cumpere daca are bani.
OM, gandindu-se ca si pomul lui va creste si va avea nevoie de mai multa apa ca sa-l ude si cos in care sa puna roadele, pleaca sa munceasca la cei care plateau cu bani.
Dupa cativa ani OM s-a intors cu bani la pomisorul lui, dar locul era de nerecunoscut, crescusera buruieni si maracini peste tot in jur, pomul era indoit si jerpelit de vanturile puternice, carora nu a putut sa le faca fata deoarece era inca mic, iar aceste furtuni au adus pietre si gunoaie peste el, care i-au rupt din ramuri impedicandu-i cresterea. Vazand toate astea, bucuria lui OM a devenit tristete iar banii erau de prisos. Obosit de munca si suparare, caindu-se ca a lasat pomisorul neingrijit, s-a culcat. Dimineata s-a trezit parca dintr-un vis adanc si lung, totul era ca inainte de a pleca dupa bani, pomisorul lui era mic si sanator, iar din copacul in care batranul cu palarie galbena facuse o casuta pentru pasari venea aceeasi pasarica ciripind. Dar OM a alungat-o iar, preocupandu-se de grija cum sa mearga dupa bani si sa aibe totusi pomul ingrijit. Vede un cioban care pastorea niste capre. Merge la el si-i spune ca-l va plati daca in lipsa lui se ocupa si de pomisorul lui, sa curete buruienile si gunoaiele si sa-i creeze adapost pe timp de furtuna. Pastorul accepta si OM pleaca iar sa munceasca pentru bani.
Dupa cativa ani s-a intors cu banii, locul era curat, fara gunoaie si maracini, dar pomul lui, desi putin mai mare, era vai de el, jerpelit, stramb si doar cateva frunze in varf. Ciobanul isi facuse datoria sa tina locul curat si sa-l protejeze pe timp de furtuna, dar caprele lui au ros coaja si frunzele pomului, si s-au sprijinit de el. Dezamagit si suparat ca nu trebuia sa plece lasand pomul in grija unui cioban, care stia sa aibe grije de capre, nu de plante, OM s-a culcat cu intristarea ca acum banii ii sunt in zadar, nu pot repara ranile adanci si ramurile rupte.
Dimineata, OM s-a trezit ca dintr-un vis lung si adanc, era aceeasi dimineata dinainte de a pleca, pomisorul era langa el, micut si sanatos. Bucuros ca a fost doar un vis, OM se adanceste in planuri, cum sa faca sa mearga dupa bani dar copacelul sa fie ingrijit mai bine. Preocupat de aceste ganduri, nu mai aude ciripitul pasarilor si nici nu-l incanta frumusetea naturii din jur. Dupa un timp ii vine ideea ca in perioada cat va fi plecat dupa bani sa angajeze un specialist in ingrijirea plantelor, unul din lumea moderna. Gaseste un specialist, si se inteleg sa-l plateasca cu bani multi.
OM pleaca, munceste din greu de dimineata pana seara tarziu, ca sa faca bani atat pentru plata specialistului cat si pentru scopul lui de a cumpara stropitoare cu pompa si cosuri.
Dupa cativa ani, OM se intoarce cu multi bani, obosit, slabit si vai de el. Ajuns acasa, vede pomul ca e ingrijit, cu frunze lucioase si fructe mari. Multumit, ii da specialistului jumate din bani si cu restul cumpara ce vroia. Il vede iar pe batranul care avea doi copaci si statea linistit la umbra lor. OM, mandru de cele cumparate si ca pomul lui avea fructe mai mari decat la altii, se gandeste ca acum poate si el avea o viata linistita, sa stea la umbra, sa manance fructe si sa asculte cantatul pasarilor. Ia un fruct din pom, dar simte ca nu are nici un gust, parca era artificial, iar de locul lui nu se apropiau pasarile. Asta fiindca specialistul a ingrijit pomul pentru plata, i-a dat cu chimicale si substante care sa grabeasca artificial cresterea, acestea au creat un miros si atmosfera neplacuta pasarilor, chiar nociva, fructele, desi pareau dezvoltate, erau doar ca aspect, in rest nu mai aveau gust bun, nici elementele naturale hranitoare, si nimeni nu le dorea. OM a inceput sa ude pomul, ca pentru asta a cumparat pompa de stropit. Frunzele, a caror luciu era de la substantele chimice, nu mai aveau rezistenta naturala si multe incep sa cada, iar apa amestecata cu acele substante ajunge la radacina pomului, care nemaiavand tratamentul folosit de specialist, incepe sa se ofileasca. OM, dezamagit, incepe sa-si dea seama ca si de data asta banii nu mai sunt de folos. Fara sa realizeze, a muncit pentru Ban, nu pentru folosul pomului sau al lui, iar adevarata plata in schimbul banilor obtinuti a fost viata copacului si a lui.
Observand pe batranul care avea o viata linistita, doi copaci bine crescuti, sanatosi si un cos plin de roade, merge sa-l intrebe cum a reusit acestea fara sa muncesca ca sa faca bani. Batranul i-a spus:
- Am trait in fiecare zi avand grija de copac si viata mea, rezolvand problemele si nevoile fiecarei zi prezente, in credinta si iubire fata de ziua respectiva si existenta din jurul meu.
OM a intrebat:
- De unde ai luat cos pentru fructe, apa pentru udat si sa cureti pomii de omizi, fara bani?
Batranul i-a spus:
- Cand pomii erau mici ii curatam singur de cele daunatoare, din lucrurile aduse de furtuna am facut un recipient in care am adunat apa de ploaie si cu aceasta ii udam in zilele uscate, sau aduceam de la un izvor mai indepartat, fiind mici nu le trebuia mult, si Dumnezeu a avut grija sa avem apa. Din buruienile si maracinii care cresteau, si crengile aduse de vant, am impletit cosuri. Cand pomii au crescut mai mari au inceput sa faca rod. Am dat la schimb fructe unui mester, pentru un butoi in care sa pastrez mai mult din apa de ploaie ca sa avem in zilele secetoase, iar pasarile care si-au gasit adapost printre ramuri si in casuta pe care am pus-o in copac au curatat pomii de omizi. Asa am fost mereu impreuna si de cele mai multe ori fara griji, ascultand cantecul pasarilor care ma ajutau sa-mi linistesc si limpezesc mintea.
Luminat de vorbele batranului si minunat de intelegerea lor, OM se intoarce la pomul lui, sperand ca si acum a fost un vis, iar dimineata cand se va trezi va incepe o viata simpla si linistita alaturi de pomisorul lui, asa cum a invatat de la batran. OM s-a culcat mai linistit si a adormit somnul de veci. Dar si acesta este tot un fel de somn, iar cand s-a trezit, acum era o pasarica. Uitandu-se in jur, a vazut un Om cu pomisorul lui pe care-l indragea si se uita la copacii falnici. Pasarea s-a apropiat de el ciripind, dar omul, ca sa nu-i deranjeze pomisorul o alunga. A zburat spre un copac din apropiere, in care era o casuta pentru pasari si la umbra caruia statea un batran cu o palarie galben-deschis. Dupa ce s-a odihnit putin, pasarea a zburat iar spre Om, ciripind invatatura vietii ei.