127 - Nu există altă iubire decât a lui Dumnezeu.
Poate crezi că sunt posibile diferite feluri de iubire. Poate crezi că există un fel de iubire pentru ceva, şi altfel de iubire pentru altceva; un mod de a iubi pe unul, un alt mod de a iubi pe altul. Iubirea este una. Nu are părţi separate şi nu are gradaţii; nu are forme diferite, nici nivele, nici divergenţe şi nici deosebiri. Ea este, pe de-a-ntregul, asemenea ei însăşi. Nu se modifică niciodată în funcţie de persoană sau împrejurare.
Iubirea este Inima lui Dumnezeu şi, de asemenea, a Fiului Său.
Semnificaţia iubirii este obscură pentru oricine crede că iubirea se poate schimba.
Acesta nu pricepe că iubirea schimbătoare trebuie să fie imposibilă. Astfel, el crede că uneori poate iubi, iar alteori poate urî.
De asemenea, mai crede că iubirea poate fi dată cuiva anume şi poate rămâne ea însăşi, cu toate că este refuzată altora. A crede acestea despre iubire înseamnă a nu o înţelege.
Dacă iubirea ar face astfel de deosebiri, ar trebui să judece între cel virtuos şi cel păcătos, percepându-l pe Fiu lui Dumnezeu în părţi separate.
Iubirea nu poate judeca. Fiind ea însăşi una, priveşte totul ca fiind una. Semnificaţia ei se află în unitate. Este nevoită să se sustragă minţii care concepe iubirea ca fiind parţială sau fragmentată.
Nu există altă iubire decât a lui Dumnezeu, iar tot ce ţine de iubire, al Lui este.
Nu există vreun alt principiu care să guverneze acolo unde nu este iubire. Iubirea este o lege fără contrariu. Întregimea ei este puterea care menţine totul ca fiind una, este legătura dintre Tată şi Fiu, care Îi ţine de-a pururi împreună drept unul şi acelaşi.
Nici un curs al cărui scop este să te înveţe să-ţi aduci aminte ce anume eşti cu adevărat nu poate omite să sublinieze că nu poate fi nici o diferenţă între ceea ce eşti tu cu adevărat şi ceea ce este iubirea.
Semnificaţia iubirii este propria ta semnificaţie, împărtăşită de Însuşi Dumnezeu. Căci ceea ce eşti tu este ceea ce este El. Nu există altă iubire decât iubirea Lui. Iar ceea ce este El, este tot ce este. Nimic nu Îl limitează, astfel că şi tu eşti la fel de nelimitat.
Nici o lege dintre acelea cărora li se supune lumea nu te poate ajuta să sesizezi semnificaţia iubirii. Credinţa lumii a fost făcută pentru a ascunde semnificaţia iubirii, pentru a o menţine obscură şi secretă. Nu există un singur principiu din cele susţinute de lume care să nu atace adevărul a ceea ce este iubirea şi, de asemenea, a ceea ce eşti tu.
Nu căuta să-ţi găseşti Sinele în cuprinsul lumii. Iubirea nu poate fi găsită în întuneric şi moarte. Ea este însă perfect evidentă pentru ochii care văd şi pentru urechile care aud Vocea iubirii. Astăzi exersăm eliberarea minţii tale de toate legile cărora crezi că trebuie să li te supui; de toate limitele sub stăpânirea cărora trăieşti şi de toate schimbările care crezi că fac parte din destinul omenesc. Astăzi facem pasul cel mai mare pe care îl pretinde acest curs în avansarea către ţelul pe care l-a stabilit.
Dacă vei capta astăzi o cât de mică sclipire a semnificaţiei iubirii, înseamnă că ai înaintat către propria-ţi izbăvire pe o distanţă fără de măsură şi un timp dincolo de numărul anilor. Împreună să dăruim, deci, astăzi, cu bucurie, câtva timp lui Dumnezeu şi să înţelegem că nu există o folosinţă a timpului mai bună ca aceasta.
Astăzi de două ori, pentru câte cincisprezece minute, scapă de orice lege în care crezi acum. Deschideţi mintea întru odihnă. Evadarea din lumea care parcă te ţine captiv îi poate reuşi oricui nu mai pune preţ pe ea. Retrage-i orice valoare pe care ai investit-o în ofertele-i meschine şi darurile lipsite de sens, şi îngăduie ca darul lui Dumnezeu să le înlocuiască pe toate.
Cheamă-L pe Tatăl tău, cu certitudinea că îţi va răspunde. El Însuşi a promis-o. Şi tot El Însuşi va pune o scânteie de adevăr în mintea ta, chiar acolo unde renunţi la o credinţă falsă, la o sumbră iluzie a propriei tale realităţi şi la ceea ce crezi că înseamnă iubirea. Ea va răzbate astăzi cu lumina Sa printre gândurile tale deşarte şi te va ajuta să înţelegi adevărul iubirii. Va zăbovi cu tine în blândeţea-I plină de iubire, în timp ce vei îngădui Vocii Sale să-ţi înveţe mintea, curată şi deschisă, despre semnificaţia iubirii. Şi îţi va binecuvânta lecţia cu Iubirea Sa.
Astăzi, legiunea anilor viitori de aşteptare pentru mântuire, dispare dinaintea atemporalităţii lucrurilor pe care le înveţi. Să aducem astăzi mulţumiri că suntem scutiţi de un viitor asemenea trecutului. Lăsăm trecutul în urma noastră, pentru a nu ne mai aminti niciodată de el. Şi ne înălţăm ochii asupra unui alt prezent, unde mijeşte un viitor ce se deosebeşte de trecut în toate privinţele.
Lumea nounăscută se află în pruncie. O vom urmări cum creşte sănătoasă şi puternică, pentru a-şi revărsa binecuvântarea asupra tuturor acelora care vin să înveţe cum să dea în lături lumea despre care credeau că a fost făcută din ură, spre a fi vrăjmaşul iubirii. Acum ei sunt cu toţii fraţii noştri întru iubirea lui Dumnezeu.
Ne vom aduce aminte de ei de-a lungul zilei, întrucât nu putem lăsa o parte din noi să fie în afara iubirii noastre, dacă vrem să ne cunoaştem Sinele.
Cel puţin de trei ori de-a lungul unei ore, gândeşte-te la cineva care te însoţeşte în această călătorie şi care a venit să înveţe ceea ce tu trebuie să înveţi. De îndată ce îţi vine în minte, comunică-i acest mesaj din parte Sinelui tău:
"Te binecuvântez, frate, cu Iubirea lui Dumnezeu, pe care vreau să o împărtăşesc cu tine. Căci vreau să învăţ lecţia voioasă că nu există altă iubire decât a lui Dumnezeu şi a ta şi a mea şi a tuturor."