26 - Gândurile mele de atac îmi atacă invulnerabilitatea.
Este evident faptul că, de vreme ce poţi fi atacat, nu eşti invulnerabil. Consideri atacul o ameninţare reală. Aceasta deoarece crezi că tu poţi să ataci cu adevărat. Iar ceea ce ar avea efect prin tine trebuie să aibă efect şi asupra ta. Tocmai această lege te va mântui în cele din urmă, dar deocamdată o foloseşti greşit. De aceea, trebuie să înveţi cum o poţi folosi în interesul tău, şi nu împotriva ta.
Deoarece gândurile tale de atac vor fi proiectate, te vei teme că vei fi atacat. Iar dacă te temi de atac, precis crezi că nu eşti invulnerabil. Gândurile de atac te fac, aşadar, vulnerabil în propria minte, căci acolo se află gândurile de atac. Gândurile de atac şi invulnerabilitatea nu pot fi acceptate împreună. Ele se contrazic reciproc.
Ideea de astăzi ne prezintă gândul că întotdeauna te ataci mai întâi pe tine însuţi.
Dacă gândurile de atac implică credinţa de vulnerabilitate, efectul lor este acela de a te slăbi în proprii tăi ochi. Astfel ele ţi-au atacat modul tău de a te percepe pe tine însuţi, iar deoarece crezi în ele, nu mai poţi crede în tine. O falsă imagine de sine a ajuns să ia locul a ceea ce eşti.
Punerea în practică a ideii de astăzi te va ajuta să înţelegi că vulnerabilitatea sau invulnerabilitatea sunt rezultatul propriilor tale gânduri. Nimic în afară de gândurile tale nu te poate ataca. Nimic în afară de gândurile tale nu te poate face să crezi că eşti vulnerabil.
Şi nimic în afară de gândurile tale nu îţi poate dovedi că nu e aşa.
În aplicarea ideii de astăzi sunt necesare şase perioade de exersare. Să se încerce două minute pentru fiecare din ele, deşi perioada poate fi redusă dacă este prea mare disconfortul. Nu reduce însă mai mult de un minut.
Perioada de exersare să înceapă cu repetarea ideii pentru astăzi, continuând - cu ochii închişi - cu trecerea în revistă a situaţiilor îngrijorătoare a căror nerezolvare te nelinişteşte. Îngrijorarea poate lua forma deprimării, supărării, senzaţiei de a fi constrâns, temerii, presimţirii sau preocupării. Orice problemă încă nerezolvată care are tendinţa să-ţi revină în gând de-a lungul zilei constituie un subiect potrivit. Nu vei putea folosi prea multe pentru fiecare perioadă de exersare în parte, fiindcă va trebui acordat fiecărei probleme mai mult timp decât de obicei. Ideea de astăzi să se aplice după cum urmează:
Mai întâi, denumeşte situaţia:
"Sunt îngrijorat de ......."
Apoi ia în considerare fiecare rezolvare care-ţi vine în minte în această privinţă şi care ţi-a pricinuit îngrijorare, referindu-te la fiecare în mod concret, spunând:
"Mă tem că se va întâmpla ......."
Dacă faci exerciţiile cum se cuvine, ar trebui să ai la dispoziţie vreo cinci sau şase alternative îngrijorătoare pentru fiecare situaţie şi, foarte posibil, chiar mai multe.
Este mult mai util să tratezi câteva situaţii în mod amănunţit, decât să parcurgi un număr mare de situaţii. Pe măsură ce lista rezolvărilor anticipate pentru fiecare situaţie se extinde, vei găsi, probabil, că pe unele din ele, mai ales pe cele care-ţi vin în minte către sfârşit, le accepţi mai puţin. Încearcă totuşi, pe cât posibil, să le tratezi pe toate la fel.
După ce ai denumit fiecare rezolvare de care ţi-e teamă, spune în sinea ta:
"Acest gând este un atac asupra mea."
Încheie fiecare perioadă de exersare repetându-ţi încă odată ideea de astăzi.