Exercitii zilnice pentru studenti, 181-220

Urmatoarele câteva lectii vizeaza în mod deosebit consolidarea bunavointei tale de-a-ti întari angajamentul firav si de a-ti contopi obiectivele rasfirate într-un singur tel. Nu ti se cere înca daruire totala tot timpul. Dar ti se cere sa exersezi acum pentru a dobândi sentimentul de pace pe care ti-l va da acest angajament unificat, chiar si intermitent.
Lectiile noastre sunt îndreptate acum în mod concret spre orizonturi tot mai largi si abordari tot mai directe ale obstacolelor speciale care îti tin viziunea îngusta si prea limitata sa te lase sa vezi valoarea obiectivului nostru. Încercam acum sa înlaturam aceste obstacole, chiar si pentru scurta vreme. Cuvintele singure nu pot exprima sentimentul de eliberare pe care îl aduce înlaturarea acestora. Dar trairea sentimentului de libertate si de pace care vine când renunti la felul tau rigid de-a controla ce vezi vorbeste de la sine. Motivatia ti se va intensifica atât de mult, încât cuvintele devin de mica importanta. Vei fi sigur de ce vrei si de ce e lipsit de valoare.
Asa ne începem calatoria dincolo de cuvinte concentrându-ne mai întâi asupra obstacolelor din calea progresului tau. Trairea existentei de dincolo de defensivitate ramâne de neatins cât timp o negi.
De aceea, încercam acum sa depasim - câte un pic în fiecare zi - toate mecanismele de aparare. Mai mult de atâta nu se cere, pentru ca nu e nevoie de mai mult. Atât va fi de ajuns sa garanteze ca va veni si restul.

În aceasta recapitulare, luam o idee în fiecare zi si o exersam cât mai des posibil. Pe lânga intervalul pe care i-l acorzi dimineata si seara, timp de cincisprezece minute cel putin, si rapelurile din ora în ora pe tot parcursul zilei, foloseste ideea între ore cât de des. Fiecare idee în parte ar fi suficienta pentru mântuire. Fiecare ar fi de ajuns sa te elibereze si sa elibereze lumea de fiecare forma de robie, si sa invite amintirea lui Dumnezeu sa revina.
Tinând cont de aceste lucruri, sa începem exersarea, recapitulând cu atentie gândurile pe care ni le-a oferit Spiritul Sfânt în ultimele douazeci de lectii. Fiecare în parte contine întregul curs daca o întelegi, o practici, o accepti si o aplici la toate întâmplarile care par sa aiba loc pe parcursul zilei. Una e de ajuns. Dar de la ea nu trebuie sa faci nicio exceptie.
Aceste recapitulari practice sunt concepute în jurul unei teme principale cu care ne începem si ne încheiem fiecare lectie. Iat-o: Cu asta ne începem si ne încheiem ziua. Si o repetam la cumpana dintre ore sau când ne amintim, în rest, ca avem o functie care transcende lumea pe care o vedem. În afara de aceasta si de repetarea gândului special pe care îl exersam în ziua respectiva, nu se prevede nicio forma de exercitiu, cu exceptia renuntarii profunde la tot ce ti se învalmaseste în minte facând-o surda în fata ratiunii, a sanatatii mintale si a simplului adevar.
Vom încerca sa trecem de toate cuvintele si de toate formele speciale de exersare. Încercam sa ajungem – cu un ritm accelerat, pe o cale mai scurta – la seninatatea si pacea lui Dumnezeu. Ne închidem pur si simplu ochii, si uitam tot ce am crezut ca stim si ca întelegem. Asa ni se da sa ne eliberam de tot ce nu am stiut si nu am reusit sa întelegem.
Exista o singura exceptie de la aceasta lipsa de structura. Nu lasa nici un gând desert sa treaca necontestat. Daca observi vreunul, neaga-i înstapânirea si grabeste-te sa îti asiguri mintea ca nu e ce vrea sa aiba. Apoi las-o încetisor sa renunte la gândul pe care l-ai negat, înlocuindu-l sigur si rapid cu ideea pe care o exersam în ziua respectiva.
Când esti tentat, grabeste-te sa îti proclami libertatea de ispita, spunând: În afara acestor aplicatii speciale ale ideii fiecarei zile, nu vom mai adauga decât câteva expresii formale sau gânduri concrete pentru a facilita exersarea. Dam, în schimb, aceste moment de tihna Profesorului Care ne învata în liniste, ne vorbeste despre pace si da gândurilor noastre tot întelesul pe care îl au.