Proverbe, expresii si zicatori

B

1. Ask a baby would eat a cake   =   Mananci calule ovaz
2. Bacchus hath drowned more men than neptune.   =   Mai multi se îneacã în bãuturã decât în apã.
3. Back and fill   =   A sovai. / A fi nehotarât. / A naviga in deriva.
4. The back door robs the house. / A postern door makes a thief / ease makes thief / the hole calls the thief. / An open door may tempt a saint / opportunity makes the thief.   =   Casa cu douã usi e greu de pãzit.
5. Back the oars   =   A vasli în sens invers.
6. Back the wrong horse   =   A miza (paria /socoti) gresit.
7. A bad beginning, a bad ending.   =   A faptelor rele începãturã spre rãu sfârsit pleacã.
8. Be badly off   =   A o duce prost.
9. A bad woman is worse than a bad man.   =   Cea mai bunã muiere, ca cel mai rãu bãrbat.
10. A bad workman quarrels with his tools.   =   Vizitiul prost bate calul bun.
11. A bald head is soon shaven.   =   Chelul lesne se tunde. / Pe chel usor îl tunzi.
12. Ball is with you   =   E randul dv.
13. A barber learns to shave by shaving fools.   =   Bãrbierul învatã meseria pe capul prostilor.
14. Bargain is a bargain   =   Fagaduiala data e datorie curata.
15. A barking dog never bites. / Barking dogs seldom bite. / His bark is worse than his bite / great barkers are no biters / brag`s a good dog, but dares not bite.   =   Câinele care latrã nu muscã. / Câinele ce mult latrã niciodatã nu muscã.
16. Bark up the wrong tree   =   A nimeri aiurea. (A gresi adresa)
17. Bate an ace   =   A face concesii.
18. Bawl and squall   =   A striga in gura mare.
19. Beads about the neck and the devil in the heart. / The beads in the hand and the devil in capuch. / The cross on his breast and the devil in his heart.   =   Unde vezi mãtãnii multe, departe, sã nu te muste.
20. A bean in liberty is better than a comfit in prison. / Liberty is more worth than gold / lean liberty is better than fat slavery.   =   Pasãrea în colivie nu se bucurã, si de e vie.
21. Bear a bob   =   A da o mana de ajutor.
22. Bear a brain   =   A fi cu bagare de seama. (A avea scaun la cap.)
23. Bear a low sail   =   A se umili (injosi).
24. Bear and forbear.   =   Rabdã inimã si taci.
25. Beards are wagging   =   A intra in gura lumii (satului).
26. Beard the lion in his den   =   A intra (de buna voie) in gura lupului.
27. Bearins hot?   =   Te-ai suparat?
28. Bear the cap and bells   =   face pe bufonul /mascariciul.
29. Bear the palm   =   A cuceri lauri.
30. Beat hell   =   A întrece orice închipuire /limita.
31. Beat it up a lot   =   A o tine numai în petreceri (intr-un chef).
32. Beat over the old ground   =   A reveni (mereu) la acelasi subiect
33. One beats the bush and another catches the birds. / Little dogs start the hare, the great get her. / The poor man turns his cake and another comes and takes it away / one sows and another reaps.   =   Unul umblã si strãbate si pe alt fericirea-l bate. / Unul cascã gura si altul înghite.
34. Beat the air /wind   =   A se bate cu morile de vant.
35. Beauty carries its dower in its face. / A fair face is half a portion.   =   Fata frumoasã se mãritã fãrã zestre. / Totdeauna fetisoara mãritã pe fetisoara.
36. Beauty fades like a flower. / Beauty is but a blossom.   =   Frumusetea la om ca floarea la pom.
37. To become aware   =   A-si da seama.
38. Bees that have honey in their mouths have stings in their tails.   =   Albina în gurã tine mierea cea mai dulce, si în coadã acul cel mai otrãvitor.
39. Before you make a friend eat a bushel of salt with him. / You should know a man seven years before you stir his fire.   =   Pânã nu mãnânci cu omul la masa nu-l poti cunoaste.
40. Before you marry, be sure of a house, wherein to tarry.   =   Cine se însoarã trebuie sã aibã de moarã.
41. The beggar may sing before the thief. / A beggar can never be bankrupt. / No naked man is sought after to be rifled.   =   Sãracul nu se teme de tâlhari. / Cel gol trebuintã n-are d-a-si pãzi hainele sale.
42. A beggar`s purse is bottomless. / A beggar`s purse is always empty / A beggar`s scrip is never filled.   =   Sacul cersetorului n-are fund.
43. Be behind the eight ball   =   A trage mata de coada.
44. Believe no tales from an enemy`s tongue.   =   La cuvântul vrãjmasului nici cum sã pui temei, cã-n viclenie te pândeste.
45. Believe nothing of what you hear, and only half of what you see.   =   Ascultã tot, dar nu crede tot.
46. He bellows like a bull, but is as weak as a bulrush.   =   Si broasca e micã, dar gurã mare face.
47. His belly cries cupboard.   =   Stomacul când chiorãieste la demâncare gândeste.
48. A bellyful is a bellyful, whether it be meat or drink.   =   Burta (Pântecele) se umple si cu paie si cu fân.
49. A belly full of gluttony will never study willingly. / Fat paunches have lean pates.   =   Burta plinã nu învatã bine.
50. The belly wants ears. / Hungry bellies have no ears.   =   Cel flãmând n-are urechi de ascultat. / Stomacul (Pântecele) gol n-are urechi de ascultat.
51. To go berserk   =   A-si iesi din minti.
52. The best cart may overthrow.   =   Si cel mai bun cãrãus rãstoarnã carul pe cel mai bun drum.
53. The best things come in small packages. / Good things are wrapped up in small parcels.   =   În butilce mici, vinul cel mai bun.
54. Best to bend while it is a twig.   =   Indoaie fierul cat e cald.
55. Best to bend while it is a twig.   =   Pomul se-ndrepteazã de mic, nu de mare. / Îndoaie teiul pânã e tânãr.
56. The best wine is that a body drinks of another man`s cost.   =   Cine bea în datorie se îmbatã îndoit.
57. The better-natured, the sooner undone.   =   Cel mai bun, mai prost.
58. Better a bare foot than none.   =   Mai bine schiop decât fãrã picioare.
59. Better an egg today than a hen tomorrow.   =   E mai bun oul de azi decât gãina de mâine. / Mai bine astãzi oul decât mâine boul.
60. Better an open enemy than a false friend. / Nothing worse than a familiar enemy.   =   Mai bine vrãjmas c-o fatã, decât prieten cu douã fete.
61. Better be alone than in bad company. / Better to be beaten than be in bad company.   =   Mai bine singur în casã decât în rea adunare.
62. Better be envied than pitied.   =   Mai bine sã te pizmuiascã cineva decât sã te plângã.
63. Better be first in a village than second at rome.   =   Mai bine cap la sat decât coadã la oras. / Mai bine în satul tãu fruntas decât codas la oras.
64. Better beg than steal.   =   Mai bine sã ceri decât sã furi.
65. Better belly burst than good meat lost.   =   Decât sã rãmâie brânza, mai bine sã crape rânza.
66. Better bend than break. / All that shakes falls not.   =   Îndoaie-te ca trestia si vântul nu te va rupe.
67. Better be the head of a dog than the tail of a lion. / Better be the head of an ass than the tail of a lion / better be the head of a lizard than the tail of a lion / better be the head of a mouse than the tail of a lion / better be the head of a pike than the tail of a sturgeon.   =   Mai bine cap de pisicã decât coadã de leu.
68. Better be the head of the yeomanry than the tail of the gentry.   =   Mai bine tãran în picioare decât boier în genunchi.
69. Better children weep than old men. / The man who has not been flogged is not educated. / Spare the rod and spoil the child.   =   Mai bine sã plângã ei acum decât sã plâng eu mai târziu.
70. Better die with honour than live with shame. / A fair death honours the whole life / better a glorious death than a shameful life.   =   Mai bine moarte cinstitã decât viata necinstitã. / Mai bine mort decât cu rusinea în nas.
71. Better give the wool than the sheep.   =   Mai bine lâna s-o dai decât oaia s-o pierzi.
72. Better go to bed supperless than to rise in debt.   =   Mai bine sa te culci flamand decat sa te scoli in datorii.
73. Better is the end of a thing than the beginning thereof.   =   Mai bun este sfârsitul unui lucru decât începutul.
74. Better late than never. / It is not lost that comes at last.   =   Mai bine mai târziu decât niciodatã.
75. Better leave than lack.   =   Mai bine sã întreacã decât sã nu ajungã.
76. Better master one than engage with ten.   =   Decât slugã de trei lei, mai bine stãpân de un ban.
77. Better never to begin than never to make an end.   =   Mai bine sa nu incepi ceea ce nu termini.
78. Better never to begin than never to make an end. / Let him that beginneth the song make an end.   =   Când te apuci de vreo treabã n-o lãsa fãrã ispravã. / Cine nu poate sãvârsi un lucru, sã nu se apuce de dânsul.
79. Better ride on an ass that carries me than a horse that throws me.   =   Mai bine un mãgar care te poartã decât un cal care te arunca (trânteste).
80. Better some of a pudding than none of a pie. / Something is better than nothing.   =   Braga ne rãcoreste în lipsã de înghetatã.
81. Better spare at brim than at bottom.   =   Sacul de la gurã se pãstreazã. / Leagã sacu pânã-i rotund, nu când îi dai de fund.
82. Better the foot slip than the tongue.   =   Vorba pe unde a iesit, mai bine sã fi tusit. / Mai bine este cãderea pe pamânt decât cãderea din pricina limbii.
83. It is better to give than to receive. / Better give than take / It is more blessed to give than to receive.   =   Mai bine este a da decât a lua. / Mai bine sã dai decât sã capeti.
84. Better unborn than untaught.   =   Nu e orfan cel fãrã tatã si mamã, ci cel fãrã învãtãturã.
85. Better wear out shoes than sheets.   =   Mai bine sã-ti spargi papucii decât sã-i tii înveliti.
86. If better were within, better would come out.   =   Din omul bun, bun lucru iese.
87. Between grass and hay   =   De varsta adolescentei. (Baietandru)
88. Between promising and performing a man may marry his daughter.   =   Una e a promite (fãgãdui) si alta a împlini.
89. Between the hammer and the anvil.   =   A fi între ciocan si nicovalã.
90. Between the hand and the lip the morsel may slip. / Many a slip between the cup and the lip.   =   De la mânã pân-la gurã se pierde îmbucãtura.
91. Between two brothers two witness and a notary.   =   Fratele îti scoate ochii.
92. Between two stools one falls to the ground.   =   Cine sade pe douã scaune, cade. / Cine umblã în douã luntri cade în apã.
93. Between wind and water.   =   Sub linia de plutire.
94. Beware of a silent dog and still water. / Beware of a silent man and still water.   =   Fereste-te de câine mut si de om tãcut. / Cel tãcut si smerit ca apa cea linã ce îndatã te însalã.
95. Beware of false prophets.   =   Feriti-vã de proorocii mincinosi.
96. Beware of him whom god hath marked. / Take care of that man whom god has set his mark upon.   =   Fereste-te de omul însemnat de Dumnezeu. / De omul însemnat sã fugi.
97. Not to be worth straw   =   A nu face doi bani.
98. Beyond all bearing   =   De nesuportat /neindurat /nesuferit.
99. Two bigs will not go in one bag.   =   Douã mâte în sac nu încap.
100. A bird in the hand is worth two in the bush. / A feather in hand is better than a bird in the air. / Better a fowl in hand nor two flying.   =   Mai bine vrabia din mânã decât cioara de pe gard. / Nu da vrabia din mânã pe cioara din par.
101. The bird is known by his note (the man by his words).   =   Pasãrea dupã glas se cunoaste (iar omul dupa vorba).
102. The bird loves her nest. / Every bird likes his own nest best.   =   Fiecare pasãre îsi iubeste cuibul.
103. Birds of a feather flock together. / Likeness causes liking. / Like will to like.   =   Cine se aseamana se aduna. / Cioarã lângã cioarã zboarã. / Cine se potriveste, lesne se-nsoteste.
104. Bit by bit   =   Putin cate putin (Bucata cu bucata).
105. Bite off a big chunk   =   A se inhăma la o treabă grea.
106. Bite off more than one can chew   =   A se apuca de o treabă mult prea grea.
107. Blab is wist and out it must.   =   Ce-i în gusã, si-n cãpusã.
108. A black hen lays a white egg.   =   Gãina neagrã face oul alb.
109. Two blacks do not make a white.   =   Înnegrind pe altul nu te albesti pe tine.
110. A blate cat makes a proud mouse.   =   Când ai pisicã bãtrânã, soarecii-n casã fac stânã.
111. A blind man may sometimes hit the mark. / A blind man may perchance catch the hare (crow).   =   Si gãina oarbã nimereste câte un grãunt. / Si o gãinã chioarã scurmând gãseste câteodatã mãrgãritare.
112. A blind man will not thank you for a looking-glass. / A blind man has no need of a looking-glass.   =   Ce foloseste orbului fata frumoasã?
113. Blind men should judge no colours.   =   Nu orbul ci cel cu ochi gândeascã de vopsele.
114. Blood is thicker than water. / Blood is not water.   =   Sângele apã nu se face.
115. Blow away the cobwebs   =   A iesi la aer (A-si limpezi creierul la aer)
116. Blow bubbles   =   A face baloane de săpun. (A susţine teorii umflate.)
117. Blow hot and cold   =   A avea o comportare inegala. (A spune ba una, ba alta.)
118. Blow hot coals   =   A se mania foc.
119. Blow like a grampus   =   A rasufla din greu.
120. Blow one`s own trumpet   =   A se lauda singur.
121. Blow the wind never so fast, it will fall at last.   =   Ploaia care vine cu putere mare nu dureazã mult. / Ploaia mãrunticã multã vreme tine, iar cea repede, cum vine, asa se duce.
122. A boisterous horse must have a rough bridle.   =   La calul nãrãvit, pinten ascutit.
123. Bolt all the flour   =   A intoarce (o problema) pe toate fetele.
124. Bone (at) a subject. (Bone up on a subject)   =   A se pune cu burta pe carte.
125. Borrowed garments never fit well.   =   Haina împrumutatã nu se potriveste bine. / Haina împrumutatã nu tine de cald.
126. The borrower is servant to the lender.   =   Cel ce împrumutã este slujitor celui de la care se împrumutã.
127. Boss the show   =   A fi capul (conducatorul) unei actiuni
128. A bow long bent at last waxes weak.   =   Nu întinde coarda pre mult, cã se rupe. / Coarda mereu întinsã se rupe.
129. Boys will be boys.   =   Copilul trebuie sã fie copil.
130. The brains don`t lie in the beard. / If the beard were all, the goat might preach.   =   Mintea nu sta in marimea barbii. / Barbã mare, minte n-are. / Barbã lungã si capra are, dar minte nicicum nu are.
131. The braying of an ass does not reach heaven. / The prayers of the wicked won`t prevail.   =   Glasul mãgarului nu se aude-n cer. / Lãtrãtura câinelui si zbierãtura mãgarului nu se aud în cer.
132. Dry bread at home is better than roast meat abroad.   =   Fie pâinea cât de rea tot mai bunã în tara mea. / Fie pâinea cât de bunã nu-i bunã-n tarã strãinã. / Decât în tarã strãinã, cu pitã si cu slãninã, mai bine în satul tãu, cu mãlaiu cât de rãu.
133. Dry bread is better with love than a fat capon with fear. / Better an egg in peace than an ox in war.   =   Mai bine pâine neagrã cu dragoste curatã decât albã ca zãpada si plinã de sudalmã. / Mai bine varzã acrã cu-nvoialã decât zahãr dulce cu cârtealã. / Decât mãmãligã cu unt si sã mã uit în pãmânt, mai bine pâine cu sare si sã mã uit la soare.
134. Break a butterfly /fly upon the wheel   =   A trage cu tunul in vrabii.
135. Break no bones   =   A nu fi nici o paguba.
136. Break squares   =   A incalca un obicei /regula stabilita.
137. Breaks were against us   =   Nu am avut bafta.
138. Break the camel`s back   =   Colac peste pupaza. (Picatura care a umplut paharul.)
139. Break the pale   =   A-si permite prea multe excese. (A trai necumpatat.)
140. Breast the tape   =   A ajuuge primul la linia de sosire.
141. Breed up a crow and he will tear out your eyes. / He has brought up a bird to pick out his own eyes. / To nourish a snake (viper) in one`s bosom.   =   Creste puii tãi, cã de ei ai sã piei.
142. Bring a hornet`s nest about one`s cars   =   A-si aprinde paie-n cap.
143. Bring an old house on one`s head   =   A da de belea (de bucluc)
144. Bring more sacks to the mill   =   A aduce (a veni cu) argumente suplimentare.
145. Bring oil to the fire (Add fuel to the fire)   =   A pune gaz (paie) pe foc.
146. Bring oneself home   =   A-si reveni dintr-o situatie grea. (A ajunge iar pe linia de plutire.)
147. Bring one`s noble to ninepenee   =   A da (arunca, cheltui) cu bani in stanga si-n dreapta.
148. Bring to the hammer   =   A vinde (scoate) la licitatie.
149. Bring to the parish   =   A aduce la sapa de lemn.
150. A broken friendship may be soldered, but will never be sound. / Take heed of reconciled enemies and of meat twice boiled. / Cabbage twice cooked is death.   =   Dragoste pre-nnoite, ca bucatele încãlzite.
151. Build a lire under oneself   =   A-si sapa singur groapa. (A-si taia singur craca de sub picioare.)
152. Building and marrying of children are great wasters. / Building is a sweet impoverishing.   =   Cine si-a mãritat fata si-si clãdeste o casã cunoaste greutãtile vietii.
153. Bully for you!   =   Ai baftă! Eşti băftos!
154. Burn daylight   =   A pierde timpul degeaba
155. Burn not your house to fright the mouse away.   =   Nu da foc casei ca sã ardã soarecii.
156. A burnt child dreads the fire. / Once bitten twce shy. / A scalded cat fears cold water / a scalded dog fears cold water / he that has been bitten by a serpent is afraid of a rope / whom a serpent has bitten, a lizard alarms.   =   Cine s-a ars cu ciorbã suflã si în iaurt. / Pe cine l-a ars pãsatul suflã si în apã rece.
157. Burn the candle at both ends   =   A-şi cheltui (irosi) forţele (energia) in mod nesocotit
158. Burn the earth /wind   =   A fugi mancand (rupand) pămautul
159. Burn the midnight oil   =   A lucra pană noaptea tîrziu. (A se culca foarte tarziu.)
160. Burn the planks   =   A sta mult (timp) nemişcat pe loc (in acelasi loc).
161. Burn the water   =   A pescui noaptea.
162. Burn up the road   =   A goni nebuneste.
163. Burst one`s boiler   =   A da de belea (bucluc).
164. Burst one`s buttons   =   A se îngraşă ca un porc (de-i plesnesc / pocnesc hainele pe el).
165. Bury the hatchet   =   A face pace. (A se impaca.)
166. Bush natural; more hair than wit. / Long hair and short wit.   =   Coadã lungã, minte scurtã. / Plete lungi si minte scurtã, judecatã mai mãruntã.
167. Business is business. / One hand will not wash the other for nothing.   =   Frate, frate, dar brânza-i pe bani.
168. The butcher looked for his knife and it was in his mouth. / You look for the horse you ride on.   =   Cautã luleaua si el cu ea-n gurã.
169. Be a button short   =   A -i lipsi o doaga. (A nu fi în toate mintile.)
170. The buyer needs a hundred eyes, the seller but one. / Let the buyer beware.   =   Cine deschide ochii dupã ce cumpãrã, cumpãrã totdeauna marfã proastã. / Cine nu deschide ochii deschide punga.
171. Better later than never.   =   Mai bine mai tarziu, decat niciodata.