Proverbe, expresii si zicatori

H

1. I had almost said   =   Era cat pe aci sa spun.
2. Red hair; devil`s hair. / A red beard and a black head, catch him with a good trick and take him dead.   =   De om ros si de cal bãlan sã te feresti ca de satan.
3. A hair of the dog that bit you.   =   Nu lãsa sã te muste câinele fãrã sã-i smulgi din pãr.
4. No hair so small but has his shadow.   =   Si firul de pãr îsi are umbra sa. / Paiul cât de mic îsi are umbra sa. / Fie tufa cât de micã, îsi are umbra ei.
5. An handful of trade is an handful of gold.   =   Meseria e brãtarã de aur.
6. Hand play, churls` play.   =   Cu mâna te joci, mojic te arãti. / Glumeste numai cu gura, iar nu si cu-mbrâncitura.
7. One hand washes another and both the face. / One hand washes the other.   =   O mânã spalã pe alta si amândouã obrazul. / O mana spala pe alta.
8. As it happens   =   Intamplator ; Din intamplare.
9. It is hard for a greedy eye to have a leal heart.   =   Lãcomia stricã omenia.
10. Hard is for any man all faults to mend.   =   Nu poti îndrepta lumea cu umãrul.
11. It is hard to break a hog of an ill custom.   =   Porcul ori încotro face, lui tot noroiul îi place; din ce e nu-l poti preface.
12. Be hard up against it   =   A fi într-o situatie diiicila. (A întîmpina multe greutati.)
13. Hard with hard makes not the stone wall.   =   Douã pietre tari nu pot mãcina bine.
14. The hare always returns to her form.   =   Iepurele în culcusul sãu se-nveseleste.
15. Hares may pull dead lions by the beard.   =   Când leul e mort, iepurii-i sar în spinare. / Pe leul mort si soarecii se catãrã.
16. Who has neither fools nor beggars nor whores among his kindred, was born of a stroke of thunder.   =   Hotul si curva au fost de când lumea.
17. Art has no enemy but ignorance. / Science has no enemy but the ignorant.   =   Învãtãtura datã rãu se sparge în capul tãu.
18. Haste makes waste. / The hasty bitch brings forth blind whelps / too hasty burned his lips.   =   Graba stricã treaba.
19. He has two stomachs to eat and one to work.   =   La plãcinte înainte si la rãzboi înapoi.
20. The hasty bitch brings forth blind whelps. / Haste makes waste / too hasty burned his lips.   =   Cãteaua de pripã îsi naste cãteii fãrã ochi.
21. Too hasty burned his lips. / The hasty bitch brings forth blind whelps / haste makes waste.   =   Cine se pripeste, adesea se poticneste.
22. Hasty climbers have sudden falls. / The bigger they are, the harder they fall / the higher standing, the lower fall / the higher the mountain, the greater descent.   =   Cine sare cam sus îndatã cade jos.
23. Who hath no horse may ride on a staff.   =   Cine n-are cal, sã urce pe jos la deal.
24. Hatred stirreth up strife.   =   Ura aduce ceartã.
25. To have a free hand   =   A avea mana libera.
26. The head grey, and no brains yet. / No fool to the old fool.   =   De ani mare si minte n-are.
27. Health is better than wealth. / Health is great riches.   =   Sãnãtatea e cea mai bunã avutie. / E mai bunã sãnãtatea, decât toatã bogãtia.
28. Hear and see and say nothing. / Hear all, see all, say nowt. / Wide ears and a short tongue. / Hear much, speak little / he that would live in peace and rest, must hear, and see, and say the best.   =   Ascultã cu urechile, vezi cu ochii, dar taci cu gura.
29. The heart`s letter is read in the eye. / In the forehead and the eye, the lecture of the mind doth lie. / The eye lets in love.   =   Ochii sunt oglinda inimii.
30. The heart`s mirth does make the face fair.   =   Inima când se-nveseleste, fata înfloreste.
31. Heave a hoy!   =   Hei-rup!
32. Heavyweight   =   Categoria grea
33. Hell and destruction are never full.   =   Iadul si adâncul nu se pot sãtura.
34. Hell is paved with good intentions. / The road to hell is paved with good intentions.   =   Sufletul bucuros este sã intre în rai, numai pãcatele nu-l lasã.
35. God helps those who help themselves. / Get thy spindle and thy distaff ready and god will send thee flax.   =   Ajutã-te si cerul te va ajuta. / Dã din mâini si Dumnezeu îti va ajuta.
36. No herb will cure love.   =   Nici o boalã nu-i mai grea ca dorul si dragostea.
37. Here today and gone tomorrow. / Today gold, tomorrow dust. / Today a man, tomorrow none.   =   Astãzi esti, mâine nu esti. / Azi pe pãmânt, mâine în mormânt.
38. He`s the one that calls the tune   =   Lumea joacă după cum cantă el.
39. The highest tree hath the greatest fall. / The post of honour is the post of danger.   =   Arborele mare cade tare.
40. In high spirits   =   Bine dispus.
41. The highway is never about.   =   Calea dreaptã este cea mai scurtã (bunã).
42. Woe to him that is alone.   =   Vai de cel ce merge singur! cã, când va aluneca, n-are cine-l ridica.
43. Let him that owns the cow, take her by the tail.   =   Las, sã-i rupã coada a cui-i vaca.
44. A hired horse tired never.   =   Fiecare pune bucuros seaua pe iapa vecinului.
45. All his geese are swans. / The grass is always greener on the other side of the fence / Our neighbour`s cow yields more milk than ours / Our neighbour`s ground yields better corn than ours.   =   Gãina vecinului totdeauna-i curcã. / Gãina vecinului e mai grasã. / Bunã sã fie gãina mea, tot mai bunã pare a vecinului. / Gãina vecinului are ouãle mai mari. / Puica de la vecin ni se pare gâscã mare.
46. Hold fast when you have.   =   Tine ce ai în mânã si n-alerga dupã minciunã. / Ce-i in mana nu-i minciuna.
47. An honest man`s word is as good as his bond.   =   Vorba unui om cinstit face mai mult ca un înscris. / De la omul cinstit e destul un cuvânt.
48. Honesty may be dear bought, but can never be an ill pennyworth.   =   Cinstea e mai scumpã decât toate. / Omenia-i mai scumpã decât avutia.
49. Honey catches more flies than vinegar. / You will catch more flies with a spoonful of honey than with a gallon of vinegar.   =   Mai multe muste cad în miere decât în otet.
50. Honey is not for the ass`s mouth.   =   Nu-i fânul pentru gâste.
51. Honey is sweet, but the bee stings.   =   Albina face miere dulce, dar mai si împunge.
52. A honey tongue, a heart of gall. / He has honey in the mouth and the razor at the girdle.   =   Dulce la limbã, amar la inimã. / În buze miere si-n inimã fiere.
53. Honour is the reward of virtue.   =   Onoarea se tine de virtute ca umbra trupului de tine.
54. Hope deferred maketh the heart sick.   =   Asteptarea prea îndelungatã îmbolnãveste inima.
55. Hope maketh not ashamed.   =   Nãdejdea nu rusineazã.
56. A horse, a wife, and a sword may be shewed, but not lent.   =   Pusca, calul si femeia nu se împrumutã. / Trei lucruri nu se împrumutã: calul, nevasta si pusca.
57. A horse may stumble that has four legs. / It is a good horse that never stumbles.   =   Calul cã e cu patru picioare si tot se poticneste.
58. The horse that draws most is most whipped.   =   Tot în boul ãl de trage dã.
59. An hour in the morning is worth two in the evening.   =   Un ceas dimineata plãteste cât trei dupã prânz.
60. Hunger drives the wolf out of the woods.   =   Foamea goneste pe lup din pãdure.
61. Hunger finds no fault with the cookery. / Hunger is the best sauce / Hunger makes hard beans sweet.   =   Foamea e cel mai bun bucãtar.
62. Hungry flies bite sore.   =   Musca flãmândã înteapã rãu.
63. To hunt for a hare with a tabor. / Drumming is not the way to catch a hare / to catch a hare with a tabor. / To fright a bird is not the way to catch her.   =   Cu doba nu prinzi iepuri.
64. The hurt man writes with steel on a marble stone. / Injuries are written in brass.   =   Cele rele sã le scrii pe apa, iar facerea de bine în piatrã sã o sapi. / Nedreptãtile scrie-le pe nisip, iar binefacerile pe marmurã.
65. Husband, don`t believe what you see, but what i tell you.   =   Nu crede, bãrbate, ce vezi cu ochii, ci crede ce-ti spun eu.
66. The husband is always the last to know. / The cuckold is the last that knows of it.   =   Nu stie bãrbatul ce stie satul.
67. The husband is the head of the wife.   =   Bãrbatul este cap femeii.
68. A husband must be deaf and the wife blind to have quietness. / A deaf husband and a blind wife are always a happy couple.   =   Bãrbatul surd si nevasta oarbã, cea mai tihnitã cãsãtorie. / Când muierea-i mutã si bãrbatul surd, viata cea mai bunã între amândoi.