Proverbe, expresii si zicatori

M

1. Be made one   =   A se uni prin casatorie.
2. To make a snare for another and fall into it oneself. / He who digs a pit for others falls in himself.   =   Cel care întinde cursã se va prinde în ea.
3. Make a virtue of necessity. / To make the best of a bad job.   =   A face haz de necaz. / Face voie de nevoie si haz de necaz.
4. Make me a diviner and i will make thee rich.   =   Fã-mã, de poti, prooroc, ca sã te fac cu noroc. / Fã-mã, Doamne, prooroc, sã te fac împãrat.
5. Make new friends but keep the old. / Old acquaintance will soon be remembered.   =   Prieteni noi sã-ti faci, dar d-ãi bãtrâni sã nu te lasi. / Niciodatã, pentru un prieten nou câstigat, nu lepãda pe cel vechi.
6. Make not a balk of good ground.   =   Nu da binelui cu piciorul, cã pe urmã o sã-i duci dorul.
7. To make up one’s mind   =   A se hotari
8. Make your enemy your friend.   =   Dusmanului sã-i dai pâine si sare. / Dusmanul cel mai rãu cu pâine ti-l câstigi.
9. Make yourself all honey and the flies will devour you. / He that makes himself a sheep shall be eaten by the wolf.   =   Cine se bagã în tãrâte îl mãnâncã porcii.
10. No man cand do two things at once.   =   A juca la douã nunti nu se poate. / Nu poti tine doi pepeni într-o mânã.
11. A man can die but once.   =   O moarte are omul. / Fiecare-i dator c-o moarte.
12. A man cannot give what he hasn`t got. / Where nothing is, nothing can be had / it is hard to get a stocking off a bare leg. / Where nothing is the king must lose his right / he that has nothing need fear to lose nothing.   =   Nimeni nu poate da ceea ce nu are. / Nu poti da ceea ce nu ai.
13. No man can serve two masters. / You cannot serve god and mammon.   =   Nu poti sluji la doi stãpâni deodatã.
14. No man has a lease of his life.   =   Nimenea n-a dat zapis cu Dumnezeu cât o sã trãiascã.
15. No man is born into the world, whose work is not born with him.   =   Omul e nãscut sã umble si pasãrea sã zboare. / Omul e dator sã munceascã sã nu-l gãseascã moartea sezând.
16. No man is content with his lot. / None is satisfied with his fortune.   =   Nimeni nu-i multumit cu soarta lui.
17. No man is his craft`s master the first day. / None is born a master.   =   Mestesugul vreme cere, nu se-nvatã din vedere.
18. No man is wise at all times. / Every man is a fool sometimes and none at all times / every man is mad on some point.   =   Chiar si înteleptii smintesc câteodatã.
19. All manner   =   Tot felul /soiul
20. A man of many trades begs his bread on sunday. / Jack of all trades, and master of none.   =   Douãsprezece meserii, treisprezece sãrãcii. / Celui cu meserii multe, casa-i este fãrã curte.
21. A man of straw is worth a woman of gold.   =   Decât muiere de aur, mai bine bãrbat de paie.
22. A man without a wife is but half a man. / It is not good that the man should be alone.   =   Casa fãrã femeie e pustie pe dinãuntru. / Casa fãrã muiere, ca o floare fãrã miros.
23. A man without money is no man at all. / A gentleman without an estate is like a pudding without suet / a man without money is a bow without an arrow.   =   Omul fãrã bani e ca pasãrea fãrã aripi; când dã sã zboare cade jos si moare.
24. Many a one for land takes a fool by the hand.   =   Scumpul pentru bani ar lua si pe fata dracului. / Pentru bani iei si fata dracului.
25. Many are called, but few are chosen.   =   Multi chemati, putini alesi.
26. Many a true word is spoken in jest.   =   Adevãrul se spune glumind. / Multe adevãruri se spun în glumã.
27. Too many cooks spoil the broth.   =   Copilul cu multe moase rãmâne cu buricul netãiat. / Unde sunt douã cumnate, rãmân vase nespãlate. / Unde sunt nouã fete, moare pisica de sete. / Unde sunt popi multi, moare pruncul nebotezat.
28. So many countries, so many customs. / Every land has its own law.   =   Câte tãri, atâtea obiceie. / Câte bordeie, atâtea obiceie.
29. Many dogs may easily worry   =   Multi câini sunt moartea iepurelui.
30. Many drops make a shower. / Large streams from little fountains flow. / Many small make a great / penny and penny laid up will be many.   =   Picãturã cu picãturã se face lacul mare. / Apele mici fac râurile mari. / Strop dupã strop face siroi de apã.
31. Many friends in general, one in special.   =   Mai bine un prieten si bun decât o mie si nebuni.
32. Many hands make light work.   =   Multe mâini fac sarcina mai usoarã. / Unde-s multi puterea creste.
33. So many heads, so many minds. / So many men, so many opinions.   =   Câte capete, atâtea pãreri.
34. Many kiss the hand they wish cut off.   =   Sãrutã mâna pe care n-o poti tãia. / Mâna care nu o poate musca o sãrutã.
35. So many men, so many opinions. / Many men have many minds. / So many heads, so many minds.   =   Cate capete, atatea idei (pareri)
36. So many servants, so many enemies.   =   Câte slugi ai, atâtia dusmani hrãnesti.
37. Many small make a great. / Many a little makes a mickle. / Many drops make a shower / penny and penny laid up will be many.   =   Putin si des face mult.
38. Many words will not fill a bushel. / Good words fill not a sack.   =   Nu multimea cuvintelor umple dimerlia.
39. One man`s breath another`s death. / One man`s loss is another man`s gain.   =   Moartea unora este viata altora.
40. A man`s praise in his own mouth stinks. / He that praises himself spatters himself / Self-praise is no recommendation.   =   Lauda de sine nu miroase a bine. / Lauda de sine pute.
41. Marriages are made in heaven.   =   Cãsãtoriile sunt scrise în cer.
42. Marry your equal. / Marry your like (match). / Like blood, like good, and like age, make the happiest marriage.   =   Sã-ti iei nevasta de potriva ta.
43. Marry your son when you will, your daughter when you can.   =   Însoarã când vrei, mãritã când poti.
44. Master absent and house dead.   =   Când stãpânul nu-ngrijeste, starea i se primejduieste.
45. The master`s eye makes the horse fat.   =   Ochiul stãpânului îngrasã calul (vita).
46. The master`s footsteps fatten the soil. / The master`s footsteps fattens the soil, and his foot the ground.   =   Urmele stãpânului, economia casei.
47. As a matter of fact   =   La drept vorbind (de fapt)
48. Cat may look at a king   =   Privitul nu costa. / Privitul are voie oricine
49. The mean is the best. / The middle way of measure is ever golden.   =   Calea de mijloc e cea mai bunã.
50. Measure for measure.   =   Dupã faptã si rãsplatã.
51. Measure thrice what thou buyest; and cut it but once. / Measure twice, cut but once.   =   Mãsoarã de multe ori si croieste o datã.
52. All meats to be eaten, and all maids to be wed.   =   Glia trebuie aratã si fecioara mãritatã. / Floare nescuturatã, claie de fân nemâncatã si fatã nemãritatã, arar s-a vãzut.
53. The meek will inherit the earth.   =   Blândul mosteneste pãmântul.
54. It is meet that a man be at his own bridal.   =   Cine nu se aflã la nunta-i acasã atunci altu-n locu-i joacã cu mireasa.
55. All men are free of other men`s goods. / Men are very generous with what costs them nothing. / Men cut large thongs of other men`s leather.   =   Usor e a da din a altuia.
56. All men are mortal. / It is as natural to be born as to die. / He that is once born, once must die / all that lives must die.   =   Câte flori sunt pe pãmânt, toate se duc în mormânt.
57. Old men are twice children.   =   Omul când îmbãtrâneste, se copilãreste.
58. Messengers should neither be headed nor hanged.   =   Capul solului nu se taie.
59. Messy   =   Dezordonat.
60. Mickle head, little wit.   =   Cap mare, minte putinã.
61. Might is right.   =   Unde este puterea acolo-i si dreptatea.
62. To mind one’s business   =   A-si vedea de treaba sa.
63. Mind other men, but most yourself.   =   Nu da cãmasa pentru altii, ca tu sã rãmâi în pielea goalã.
64. Mischief comes by the pound and goes away by the ounce. / Diseases come on horseback, but go away on foot.   =   Boala intrã cu carul si iese pe urechea acului.
65. Mischief has swift wings.   =   Rãul vine iute, binele încet.
66. The miser is always in want.   =   Zgârcitul e totdeauna sãrac.
67. Misfortunes never come singly. / Misfortunes never come alone. / Disgraces are like cherries, one draws another / one misfortune comes on the neck of another / it never rains but it pours. / Of one ill come many.   =   O nenorocire nu vine niciodatã singurã. / Un rãu niciodatã nu vine singur.
68. Moderation in all things.   =   Masura mica (cumpatarea) e buna in toate. / Cumpãna, nepoate, e bunã la toate.
69. Money answers all things.   =   Banii rãspund la toate.
70. Money commands all. / All things are obedient to money / love does much, money does everything. / Money will do anything..   =   Paraua e micã, dar loc mare prinde.
71. Money draws money. / Money begets money.   =   Banul la ban trage. / Ban pe ban momeste.
72. Money is round, and rolls away.   =   Banul e fãcut rotund, lesne se rostogoleste.
73. Money makes money. / Money draws money.   =   Banii fac bani. / Cu bani faci bani.
74. Money makes the man. / It is not what is he, but what has he.   =   Banul îl face pe om.
75. Money makes the world go round.   =   Banul e o micã roatã ce-nvârteste lumea toatã.
76. Money opens all doors.   =   Banul deschide usile fãrã chei. / Banul e cheia cu care se deschide orice usã.
77. Money will do anything. / All things are obedient to money / love does much, money does everything. / Money commands all.   =   Cu bani faci toate. / Cu bani poate omul face orice lucru îi place.
78. The moon does not heed the barking of dogs. / The dog (wolf) barks in vain at the moon. / Dogs bark, but the caravan goes on.   =   Câinele latrã la lunã toatã noaptea si luna nu-l ascultã niciodatã. / De lãtratul unui câine sã nu-ti pese.
79. The moon is not seen where the sun shines. / Stars are not seen where the sun shines.   =   Cine se încãlzeste la soare nu-i pasã de lunã. / Soarele sã-mi fie bun, luna sã o mãnânce vârcolacii. / Luna mi s-a mâniat, soarele sã-mi trãiascã.
80. The more haste, the less speed.   =   Graba strica treaba. / Cine porneste cu graba se-ntâlneste cu zãbava. / Cu prea multã grabã nu faci multã ispravã.
81. More have repented speech than silence. / Silence does seldom harm.   =   Mai bine sã-ti parã rãu cã ai tãcut decât cã ai zis. / Niciodatã nu te vei cãi cã ai tãcut.
82. The more one drinks, the more one may.   =   Cine a bãut o sã bea; cine a furat o sã fure.
83. Who more than he is worth doth spend, he makes a rope his life to end.   =   Cine cheltuie peste ce câstigã, n-are-n casã mãmãligã.
84. The more you get, the more you want. / Much would have more / he that has plenty of good shall have more.   =   De ce ai, de ce ai mai avea. / Cu cât are cineva tot ar vrea sã mai aibã.
85. The more you stir a turd, the worse it stinks.   =   Scârna, de ce o scormonesti mai mult, mai mult si pute.
86. The morning hour has gold in its mouth. / The muses love the morning.   =   Dimineata poartã aur în gurã. / Ora diminetii e aurul vietii. / Ziua bunã se cunoaste de dimineatã.
87. Mother-in-law and daughter-in-law are a tempest and hail storm.   =   Soacra cu nora ca pisica cu soarecele.
88. The mountains have brought forth a mouse.   =   S-a scremut muntele si a nãscut un soarece.
89. A mouse in time may bite in two a cable.   =   Cu muncã si îngãduialã dintii sorecutului taie odgonul de la corabie. / Soarecii si fierul îl rod.
90. The mouse that has but one hole is quickly taken.   =   Soarecele cu o gaurã numai, îndatã îl prinde pisica.
91. My mouth had watered   =   Imi lasa gura apa.
92. Much ado about nothing. / Much cry and little wool.   =   Mult zgomot pentru nimic.
93. Much ado for nothing   =   Prea mult zgomot pentru un nimic.
94. In much corn is some cockle. / Every grain has its bran.   =   Nu e grâu fãrã neghinã.
95. Too much honey cloys the stomach.   =   Cin-va mânca multã miere, el o sã verse si fiere. / Când dai peste miere, nu mânca peste mãsurã.
96. Too much hope deceives. / Hope often deludes the foolish man.   =   Unde este nãdejde multã, acolo este si desertãciune.
97. Too much laughter discovers folly.   =   Dupã râs se cunoaste nebunul. / Prostul se cunoaste dupã râs si mers. / Prostul râde singur de prostia lui.
98. Much law, little justice.   =   Unde sunt pravile multe, acolo si multã nedreptate.
99. Much learning makes men mad.   =   Unde e învãtãturã multã e si nebunie multã.
100. Ask much to have a little.   =   Cere mult ca sã poti cãpãta putin.
101. Much would have more. / The more you get, the more you want / he that has plenty of good shall have more.   =   Omul este nesãtios: cu cât are, tot ar vrea sã mai aibã.
102. You must ask your neighbour if you shall live in peace.   =   Sã cumperi vecinii întâi si apoi casa. / Atâta tine pacea, pânã vrea vecinul.
103. You must not teach fish to swim. / An old fox needs learn no craft.   =   Pe vultur înveti sã zboare?
104. Muzzle not the oxen`s mouth.   =   Sã nu legi gura dobitocului ce treierã.
105. A man cannot give what he hasn`t got / He that has nothing need fear to lose nothing.   =   Anu poti da ce nu ai. / De unde nu-i, de acolo nu se varsã.