Proverbe, expresii si zicatori

B

1. Mai bine o datã: na! decât tot: stai cã ti-oi da! / Decât doi ti-oi da, mai bine un na.   =   One "take it" is more worth than two "thou shalt have it". / Better to have than wish / one today is worth two tomorrows.
2. Bãrbierul învatã meseria pe capul prostilor.   =   A barber learns to shave by shaving fools.
3. Bogatia strica omenia.   =   Abundance, like want, ruins many.
4. Bunã si mãmãliga, când ne lipseste pâinea. / Bunã-i plãcinta, dar dacã nu-i, e bunã si pita. / Dacã nu e colac e bunã si pâinea.   =   Acorns were good till bread was found. / If you have not a capon, feed on onion / they that have no other meat, bread and butter are glad to eat / better a mouse (louse) in the pot than no flesh at all.
5. Mai bine oaste de cerbi si comandirul lor un leu, decât oaste de lei si comandirul lor un cerb.   =   An army of stags led by a lion would be more formidable than one of lions led by a stag.
6. Bãrbierul învatã meseria pe capul prostilor.   =   A barber learns to shave by shaving fools.
7. A se bate cu morile de vant.   =   Beat the air /wind
8. Si broasca e micã, dar gurã mare face.   =   He bellows like a bull, but is as weak as a bulrush.
9. Burta (Pântecele) se umple si cu paie si cu fân.   =   A bellyful is a bellyful, whether it be meat or drink.
10. Burta plinã nu învatã bine.   =   A belly full of gluttony will never study willingly. / Fat paunches have lean pates.
11. În butilce mici, vinul cel mai bun.   =   The best things come in small packages. / Good things are wrapped up in small parcels.
12. Mai bine schiop decât fãrã picioare.   =   Better a bare foot than none.
13. Mai bine vrãjmas c-o fatã, decât prieten cu douã fete.   =   Better an open enemy than a false friend. / Nothing worse than a familiar enemy.
14. Mai bine singur în casã decât în rea adunare.   =   Better be alone than in bad company. / Better to be beaten than be in bad company.
15. Mai bine sã te pizmuiascã cineva decât sã te plângã.   =   Better be envied than pitied.
16. Mai bine cap la sat decât coadã la oras. / Mai bine în satul tãu fruntas decât codas la oras.   =   Better be first in a village than second at rome.
17. Mai bine sã ceri decât sã furi.   =   Better beg than steal.
18. Mai bine cap de pisicã decât coadã de leu.   =   Better be the head of a dog than the tail of a lion. / Better be the head of an ass than the tail of a lion / better be the head of a lizard than the tail of a lion / better be the head of a mouse than the tail of a lion / better be the head of a pike than the tail of a sturgeon.
19. Mai bine tãran în picioare decât boier în genunchi.   =   Better be the head of the yeomanry than the tail of the gentry.
20. Mai bine sã plângã ei acum decât sã plâng eu mai târziu.   =   Better children weep than old men. / The man who has not been flogged is not educated. / Spare the rod and spoil the child.
21. Mai bine moarte cinstitã decât viata necinstitã. / Mai bine mort decât cu rusinea în nas.   =   Better die with honour than live with shame. / A fair death honours the whole life / better a glorious death than a shameful life.
22. Mai bine lâna s-o dai decât oaia s-o pierzi.   =   Better give the wool than the sheep.
23. Mai bine sa te culci flamand decat sa te scoli in datorii.   =   Better go to bed supperless than to rise in debt.
24. Mai bun este sfârsitul unui lucru decât începutul.   =   Better is the end of a thing than the beginning thereof.
25. Mai bine mai târziu decât niciodatã.   =   Better late than never. / It is not lost that comes at last.
26. Mai bine sã întreacã decât sã nu ajungã.   =   Better leave than lack.
27. Mai bine sa nu incepi ceea ce nu termini.   =   Better never to begin than never to make an end.
28. Mai bine un mãgar care te poartã decât un cal care te arunca (trânteste).   =   Better ride on an ass that carries me than a horse that throws me.
29. Braga ne rãcoreste în lipsã de înghetatã.   =   Better some of a pudding than none of a pie. / Something is better than nothing.
30. Mai bine este a da decât a lua. / Mai bine sã dai decât sã capeti.   =   It is better to give than to receive. / Better give than take / It is more blessed to give than to receive.
31. Mai bine sã-ti spargi papucii decât sã-i tii înveliti.   =   Better wear out shoes than sheets.
32. Mai bine vrabia din mânã decât cioara de pe gard. / Nu da vrabia din mânã pe cioara din par.   =   A bird in the hand is worth two in the bush. / A feather in hand is better than a bird in the air. / Better a fowl in hand nor two flying.
33. Mai bine pâine neagrã cu dragoste curatã decât albã ca zãpada si plinã de sudalmã. / Mai bine varzã acrã cu-nvoialã decât zahãr dulce cu cârtealã. / Decât mãmãligã cu unt si sã mã uit în pãmânt, mai bine pâine cu sare si sã mã uit la soare.   =   Dry bread is better with love than a fat capon with fear. / Better an egg in peace than an ox in war.
34. Ai baftă! Eşti băftos!   =   Bully for you!
35. A fi bun şi generos (cu cineva) fără a aştepta recunoştinţă.   =   Cast one`s bread upon the waters
36. Cat ai bate din palme. / Cat ai clipi din ochi.   =   At a clap. / At the drop of a hat.
37. A baga la racoare.   =   Clap into prison
38. Mai bine sarac dar cinstit (curat).   =   Clean fast is better than a dirty breakfas
39. Se baga in treburile altora.   =   Come between the bark and the tree
40. Da bune rezultate.   =   Come to good
41. Bunã fericire nu stã în bogãtie, ci într-o multumire a inimii de starea ei.   =   Content is happiness.
42. Boala cunoscutã (stiutã) e pe jumãtate vindecatã.   =   A disease known is half cured. / A danger foreseen is half avoided.
43. Boala vine cu posta si se întoarce pe jos.   =   Diseases come on horseback, but go away on foot. / Mischief comes by the pound and goes away by the ounce.
44. Bufnita nu cloceste privighetori.   =   Eagles do not breed doves.
45. Butia goalã sunã mai tare. / Butile goale mai mult zgomot fac.   =   Empty vessels make the greatest sound. / Empty vessels make the most sound.
46. Bogatului i se aratã multe rude. / Cu bogatul fiecare voieste sã fie rudã.   =   Everyone is akin to the rich man. / Rich folk have many friends.
47. Cu bucãtãria plinã sãrãcia e vecinã. / Bucãtãrie grasã, mostenire slabã.   =   A fat kitchen is near to poverty.
48. A fi beat turta.   =   Be full to the gills
49. Cu un ban s-a prins în horã si cu zece nu poate scãpa.   =   Give the piper a penny to play and two pence to leave off.
50. Mai bun este prietenul cel de aproape, decât fratele cel de departe. / Mai bine un prieten apropiat decât o rudã depãrtatã.   =   A good friend is my nearest relation. / A near neighbour is better than a far-dwelling kinsman.
51. Binele peste bine nu stricã.   =   Good is good, but better carries it.
52. Bunã tarã, rea tocmealã.   =   Good land: evil way.
53. Binele cu bine se rãsplãteste.   =   One good turn deserves another. / A good deed is never lost / Do well and have well.
54. Bobocii pe gâste vor sã le învete sã-noate. / Bobocii voiesc a duce gâstele la pãscut.   =   Goslings lead the geese to water. / Teach your grandmother to suck eggs.
55. Bine dispus.   =   In high spirits
56. Bãrbatul este cap femeii.   =   The husband is the head of the wife.
57. Bãrbatul surd si nevasta oarbã, cea mai tihnitã cãsãtorie. / Când muierea-i mutã si bãrbatul surd, viata cea mai bunã între amândoi.   =   A husband must be deaf and the wife blind to have quietness. / A deaf husband and a blind wife are always a happy couple.
58. Tot boul l-am mâncat si la coadã m-am ostenit.   =   It is idle to swallow the cow and choke on the tail. / To swallow an ox, and be choked with the tail.
59. Boul se leagã de coarne si omul de limbã. / Boii se leagã cu funia, si oamenii cu vorba.   =   An ox is taken by the horns, and a man by the tongue. / Words bind men.
60. Nu te bãga unde nu-ti fierbe oala.   =   Keep (save) your breath to cool your broth (porridge).
61. Mai bine o pace (învoialã) strâmbã decât o judecatã dreaptã.   =   A lean agreement is better than a fat judgement.
62. O boalã vindecã pe alta, când vine una dupã alta. / Rãu cu rãu se vindecã.   =   Like cures like. / One poison drives out another. / One devil drives out another / one nail drives out another.
63. Bobitã cu bobitã se umple sacul.   =   Little and often fills the purse. / Grain by grain, and the hen fills her belly.
64. Mai bine un câine viu decât un leu mort.   =   A living dog is better than a dead lion.
65. Nu da binelui cu piciorul, cã pe urmã o sã-i duci dorul.   =   Make not a balk of good ground.
66. Mai bine un prieten si bun decât o mie si nebuni.   =   Many friends in general, one in special.
67. Blândul mosteneste pãmântul.   =   The meek will inherit the earth.
68. Boala intrã cu carul si iese pe urechea acului.   =   Mischief comes by the pound and goes away by the ounce. / Diseases come on horseback, but go away on foot.
69. Banii rãspund la toate.   =   Money answers all things.
70. Banul la ban trage. / Ban pe ban momeste.   =   Money draws money. / Money begets money.
71. Banul e fãcut rotund, lesne se rostogoleste.   =   Money is round, and rolls away.
72. Banii fac bani. / Cu bani faci bani.   =   Money makes money. / Money draws money.
73. Banul îl face pe om.   =   Money makes the man. / It is not what is he, but what has he.
74. Banul e o micã roatã ce-nvârteste lumea toatã.   =   Money makes the world go round.
75. Banul deschide usile fãrã chei. / Banul e cheia cu care se deschide orice usã.   =   Money opens all doors.
76. Cu bani faci toate. / Cu bani poate omul face orice lucru îi place.   =   Money will do anything. / All things are obedient to money / love does much, money does everything. / Money commands all.
77. Mai bine sã-ti parã rãu cã ai tãcut decât cã ai zis. / Niciodatã nu te vei cãi cã ai tãcut.   =   More have repented speech than silence. / Silence does seldom harm.
78. Mai bun e un vecin aproape de tine, decât un frate departe.   =   A near neighbour is better than a far-dwelling kinsman. / Better is a neighbour that is near than a brother far off. / All is well with him who is beloved of his neighbours. / A good friend is my nearest relation / a good neighbour, a good morrow.
79. Mai bine mai tarziu, decat niciodata.   =   Better later than never.
80. Nu barba îl face pe filozof, filozof.   =   It is not the beard that makes the philosopher.
81. Boii bãtrâni fac brazda dreaptã.   =   An old ox makes a straight furrow.
82. Mai bine un dram de noroc decât un car de minte. / La un car de minte trebuie douã de noroc.   =   An ounce of fortune is worth a pound of forecast. / An ounce of good fortune is worth a pound of discretion.
83. Ban cu ban ingroasa punga. / Bãnut cu bãnut se face florinul. / Din bãnuti se face suta.   =   Penny and penny laid up will be many. / Many drops make a shower / many small make a great.
84. Bogatul greseste si sãracul cere iertare.   =   The pleasures of the mighty are the tears of the poor. / Vartears of the poor.
85. Bogãtia stricã pe omul slab.   =   Plenty brings pride.
86. Belsugul aduce desfrânare.   =   Prosperity lets go the bridle.
87. Bogãtia face aripi.   =   Riches have wings.
88. Bogatul prieteni destui are. / Cine are bani are prieteni.   =   Rich folk have many friends. / The rich hath many friends. / He that has a full purse never wanted a friend / everyone is akin to the rich man.
89. Cel bogat mãnâncã când vrea, dar cel sãrac când are. / Bogatul manâncã când voieste si sãracul când gãseste.   =   Rich man may dine when he will, the poor man when he may.
90. E bine a da si dracului o lumânare. / Trebuie sã dai câteodatã o lumânare si dracului.   =   It is sometimes good to hold a candle to the devil. / Give the devil his due.
91. Bate fierul cât (pânã) e cald.   =   Strike while the iron is hot. / Make hay while the sun shines / hoist your sail when the wind is fair.
92. Bate samarul sã priceapã mãgarul. / Bate saua sã priceapã iapa.   =   He that cannot beat the ass beats the saddle. / He that cannot beat the horse beats the saddle.
93. Bate-te cu sãgeti de argint, de voiesti sã biruiesti. / Bate-te cu sulita de argint cã vei birui. / Sabia de aur taie mai tare ca cea de fier.   =   He that fights with silver arms is sure to overcome.
94. Banul îsi câstigã prieteni.   =   He that has a full purse never wanted a friend. / Rich folk have many friends.
95. Mai bine sã-ti iasã un ochi decât un nume rãu. / Decât sã-ti iasã nume rãu, mai bine ochii din cap.   =   He that has an ill name is half hanged. / Ill deemed, half hanged / an ill wound is cured, not an ill name.
96. Binele vine la bine precum albinele la cosnitã.   =   He that has plenty of good shall have more. / The more you get, the more you want / much would have more.
97. Bagi pe dracul în casã cu lãutari, si nu-l poti scoate cu sute de arhierei. / Aduci pe dracul în casã cu lãutari si apoi nu-l scoti cu o mie de popi.   =   He that has shipped the devil must make the best of him. / He that takes the devil into his boat must carry him over the sound.
98. A bãga mâna în miere si a nu-ti linge degetele nu se poate. / Cine-si bagã mâna-n miere si nu-si linge degetele?   =   He that measures oil shall anoint his fingers. / He that has to do with what is foul never comes away clean / He that touches pitch shall be defiled.
99. Barbã lungã si capra are, dar minte nicicum nu are.   =   If the beard were all, the goat might preach. / The brains don`t lie in the beard.
100. Bãtrânul amorezat e ca pirosca cu pãsat.   =   There is nothing worse than an old lover.
101. Ai bani, ai prieteni; n-ai bani, n-ai prieteni. / La belsug ai prieteni cu duiumul, la vreme de restriste toti te pãrãsesc. / Pânã-i bine multi cu tine, dar la nevoi înapoi.   =   In time of prosperity friends will be plenty; in time of adversity not one amongst twenty. / Poverty parts fellowship / prosperity makes friends, adversity tries them. / A poor man has no friends.
102. La buciumul vitei trei vlãstari cresc: unul al sãnãtãtii, altul al veseliei si altul al turbãrii.   =   The vine brings forth three grapes: the first of pleasure, the second of drunkenness, the third of sorrow.
103. Bãlãria creste repede.   =   Ill weeds grow apace.
104. Bine faci, bine gãsesti. / Cine face bine, bine gãseste.   =   Do well and have well. / Do good: thou doest it for thyself. / A good deed is never lost / One good turn deserves another.
105. La barza chioarã face Dumnezeu cuib.   =   When need is highest, god`s help is nighest. / When the night`s darkest, the dawn`s nearest.
106. Bogat e cel fara datorii. / Cine nu e dator e destul de bogat.   =   He who pays his debts begins to make a stock. / Out of debt, out of danger.
107. Mai bunã este întelepciunea decât puterea.   =   Wisdom is better than strength.
108. Lup in blana de oaie.   =   A wolf in sheep`s clothing.