Proverbe, expresii si zicatori

F

1. Faptele sunt mai concludente decat cuvintele. / Fapte, nu vorbe.   =   Actions speak louder than words. / Deeds, not words.
2. A face tot ce-i sta in putere.   =   To do all in one’s power
3. A face pe dracu în patru. (A se face luntre si punte.)   =   Be all out
4. A nu fi bun de nimic.   =   Be all thumbs
5. Finea bunã, toate bune.   =   All`s well that ends well.
6. La fân mai mult decât la aur pofteste mãgarul. / Mãgarul duce vinul si bea apã.   =   The ass loaded with gold still eats thistles.
7. A faptelor rele începãturã spre rãu sfârsit pleacã.   =   A bad beginning, a bad ending.
8. Fagaduiala data e datorie curata.   =   Bargain is a bargain
9. A face concesii.   =   Bate an ace
10. face pe bufonul /mascariciul.   =   Bear the cap and bells
11. Fata frumoasã se mãritã fãrã zestre. / Totdeauna fetisoara mãritã pe fetisoara.   =   Beauty carries its dower in its face. / A fair face is half a portion.
12. Frumusetea la om ca floarea la pom.   =   Beauty fades like a flower. / Beauty is but a blossom.
13. Cel flãmând n-are urechi de ascultat. / Stomacul (Pântecele) gol n-are urechi de ascultat.   =   The belly wants ears. / Hungry bellies have no ears.
14. Fratele îti scoate ochii.   =   Between two brothers two witness and a notary.
15. Fereste-te de câine mut si de om tãcut. / Cel tãcut si smerit ca apa cea linã ce îndatã te însalã.   =   Beware of a silent dog and still water. / Beware of a silent man and still water.
16. Feriti-vã de proorocii mincinosi.   =   Beware of false prophets.
17. Fereste-te de omul însemnat de Dumnezeu. / De omul însemnat sã fugi.   =   Beware of him whom god hath marked. / Take care of that man whom god has set his mark upon.
18. A nu face doi bani.   =   Not to be worth straw
19. Fiecare pasãre îsi iubeste cuibul.   =   The bird loves her nest. / Every bird likes his own nest best.
20. Ce foloseste orbului fata frumoasã?   =   A blind man will not thank you for a looking-glass. / A blind man has no need of a looking-glass.
21. A face baloane de săpun. (A susţine teorii umflate.)   =   Blow bubbles
22. A nu fi nici o paguba.   =   Break no bones
23. Nu da foc casei ca sã ardã soarecii.   =   Burn not your house to fright the mouse away.
24. A fugi mancand (rupand) pămautul   =   Burn the earth /wind
25. A face pace. (A se impaca.)   =   Bury the hatchet
26. Frate, frate, dar brânza-i pe bani.   =   Business is business. / One hand will not wash the other for nothing.
27. Fã-te frate cu dracu pânã treci puntea. / Sai si în spatele dracului pânã vei trece gârla.   =   Call the bear `uncle` till you are safe across the bridge.
28. A face din alb negru.   =   Call white black
29. Face critică de dragul criticii. / Cicalitorul tot cicalitor ramane.   =   Carper will cavil at anything a
30. A face să fie acceptat candidatul propus (pe listă).   =   Carry a ticket
31. Flãmândului si o bucatã de mãmãligã rece i se pare plãcintã.   =   The cat is hungry when a crust contents her. / Hungry dogs will eat dirty puddings.
32. A face un calcul aproximativ.   =   Chalk on a barn door
33. A face din tântar armãsar.   =   To change a fly into an elephant.
34. Face din tântar armãsar. / Face musca cât cãmila. / Mincinosul cu de-a sila face musca cât cãmila.   =   He changes a fly into an elephant. / To make a mountain out of a molehill.
35. Face pe desteptu. / A filozofa.   =   Chop logic
36. Franc. / Sincer. / Corect.   =   Clean as a whistle
37. Face (pune) ordine in lucruri.   =   Clear up the mess
38. A face pariu. (A face prinsoare.)   =   Bet a cookie
39. A face o gafa (boacana). / A o face de oaie.   =   Corne a howler
40. A nu fi in toate mintile.   =   Be a cup too low
41. Cu femeile si copiii sã nu glumesti.   =   Dally not with women or money.
42. Fata pânã-i mãrita, zile negre vei noda.   =   Daughters and dead fish are no keeping wares. / Marry your daughter and eat fresh fish betimes. / Marry your daughters betimes, lest they marry themselves.
43. Faptele, faptele nu oala cu laptele.   =   Deeds, not words. / Actions speak louder than words.
44. Fereste-mã, Doamne, de prieteni, cã de dusmani mã feresc eu.   =   God defend me from my friends; from my enemies i can defend myself. / Save us from our friends.
45. Fã-ti cruce mare, cã e dracu bãtrân.   =   The devil knows many things because he is old.
46. Fuge ca dracul de tãmâie.   =   The devil loves no holy water.
47. Fãina dracului se preface toatã în tãrâte.   =   The devil`s meal is all bran.
48. Fãcând înveti sã faci. / Cel ce munceste învatã.   =   In doing we learn.
49. Fiecare pasãre pe limba ei piere.   =   Each bird loves to hear himself sing.
50. Finea mâniei e începutul credintei.   =   The end of passion is the beginning of repentance.
51. Fiecare grãunte are fãinã, dar are si tãrâtã.   =   Every grain has its bran. / In much corn is some cockle.
52. Fiecare pentru sine, Dumnezeu pentru toti.   =   Every man for himself and god for us all.
53. Fiecare are darul lui de la Dumnezeu.   =   Every man has his (proper) gift.
54. Fiecare îsi are necazurile sale.   =   Every man has his cross to bear. / Every heart has its own ache.
55. Fiecare, în chemarea în care a fost chemat, în aceasta sã rãmânã.   =   Every man must walk in his own trade. / Every man must walk in his own calling. / Every man as his business lies.
56. Fiecare isi poarta crucea.   =   Every man shall bear his own burden.
57. Fiecare cu gustul lui.   =   Every man to his taste. / Everyone as they like best / tastes differ. / There is no accounting for tastes.
58. Fiecare îsi trage spuza pe turta lui. / Mânã apa la moara lui.   =   Every miller draws water to his own mill.
59. Fiecare stie unde-l strânge ciubota. / Fiecare singur stie unde îl strânge opinca.   =   Everyone knows best where his own shoe pinches. / No one but the wearer knows where the shoe pinches.
60. Nu e frumos ce e frumos, e frumos ce-mi place mie. / Nu-mi place pentru cã-i frumos, ci-i frumos pentru cã-mi place.   =   Fair is not fair, but that which pleases. / Beauty is in the eye of the beholder. / The crow thinks her own birds fairest.
61. A face vara sanie si iarna car.   =   In fair weather prepare for foul.
62. Femeia frumoasã este pagubã la casã. / Nevasta frumoasã e belea în casã.   =   A fair wife and a frontier castle breed quarrels.
63. Frumusetea fãrã întelepciune este ca o floare în tinã.   =   A fair woman without virtue is like palled wine.
64. Fericit cel ce a dobândit prieten bun si cinstit.   =   A faithful friend is hard to find, remember man and keep in mind.
65. Frica are picioare lungi. / Frica fuge repede   =   Fear gives wings.
66. Frica pãzeste pepenii (pãdurea, bostãnãria).   =   Fear keeps and looks to the vineyard, and not the owner. / Fear keeps the garden better than the gardener.
67. Fereste-te de lingusitori, dacã nu vrei sã mori.   =   A flatterer`s throat is an open sepulchre.
68. Si furnica cat e de mica, are necajeala ei. / Musca, si de nu muscã tare, tot ti-aduce supãrare.   =   The fly has her spleen and the ant her gall. / Even a fly hath its spleen. / Even a worm will turn.
69. Fluturele când se-ntoarce pe lângã vâlvoare, aripile si le arde.   =   The fly that plays too long in the candle, singes his wings at last.
70. Fiecare nebun poate sã câstige bani, dar nu poate sã-i pãstreze.   =   A fool and his money are soon parted.
71. Frica totdeauna aduce primejdie.   =   Foolish fear doubleth danger. / Fear takes molehills for mountains.
72. Fructul oprit e mai dulce.   =   Forbidden fruit is sweet. / Stolen fruit is sweet. / Stolen waters are sweet.
73. Fugi sa scapi. / Fugi cat te tin picioarele.   =   Run for your life
74. Nu face fata cât ata. / Mai mare daraua decât ocaua.   =   The game is not worth the candle.
75. Fã-mã, mamã, cu noroc, si aruncã-mã în foc.   =   Give a man luck and cast him into the sea.
76. La fel de bun ca ...   =   As good as ...
77. Fapta bunã nu moare niciodatã.   =   A good deed is never lost. / One never loses by doing a good turn. / Do well and have well / one good turn deserves another.
78. Femeia cinstitã e coroana bãrbatului. / Nevasta cu mintea bunã e bãrbatului cununã. / Femeia bunã e plug de aur în casa omului.   =   A good wife`s a goodly prize, saith solomon the wise.
79. Fudulia intrã-n casã, sãrãcia dupã usã. / Cioarã mândrã si flãmândã.   =   Pride goes before, and shame follows. / Great boast and small roast makes unsavoury mouths.
80. Fericit acela care se multumeste cu putin.   =   The greatest wealth is contentment with a little. / He hath enough who is contented with little / content is more than a kingdom / he is rich enough that wants nothing.
81. Îi fãgãduieste marea cu sarea, si-i dã ce nu curge pe apã.   =   Great promises and small performances. / He promises mountains and performs molehills.
82. Si firul de pãr îsi are umbra sa. / Paiul cât de mic îsi are umbra sa. / Fie tufa cât de micã, îsi are umbra ei.   =   No hair so small but has his shadow.
83. Fiecare pune bucuros seaua pe iapa vecinului.   =   A hired horse tired never.
84. Foamea goneste pe lup din pãdure.   =   Hunger drives the wolf out of the woods.
85. Foamea e cel mai bun bucãtar.   =   Hunger finds no fault with the cookery. / Hunger is the best sauce / Hunger makes hard beans sweet.
86. Fierul neîntrebuintat rugineste.   =   Iron not used soon rusts. / Rust eats up iron.
87. Fier pe fier ascute.   =   Iron whets iron. / One knife whets another.
88. Nu faceti ce fac eu, ci faceti ce zic eu.   =   Do as i say, not as i do. / Do as the friar says, not as he does.
89. A face fasoane (mofturi, nazuri).   =   Be a little upon the fal-lal
90. Fiecare trebuie sã trãiascã.   =   Live and let live.
91. A face haz de necaz. / Face voie de nevoie si haz de necaz.   =   Make a virtue of necessity. / To make the best of a bad job.
92. Fã-mã, de poti, prooroc, ca sã te fac cu noroc. / Fã-mã, Doamne, prooroc, sã te fac împãrat.   =   Make me a diviner and i will make thee rich.
93. Tot felul /soiul   =   All manner
94. Firea în zadar ceva a face nu se osteneste, nici de lucrul fãcut vreodatã se cãieste.   =   Nature does nothing in vain.
95. De faci astãzi cuiva bine, mâine de la altu-ti vine.   =   One never loses by doing a good turn. / A good deed is never lost.
96. Frâiele de aur nu fac mai bun calul.   =   Put not an embroidered crupper on an ass. / My old mare would have a new crupper.
97. Fara sa stie nimeni (in taina)   =   And no one is the wiser
98. Fiecare mãturã întâi înaintea portii lui. / Lãutarul cântã mai bine când îsi cântã lui.   =   The parson always christens his own child first.
99. Hai frate da-i batae.   =   Pick it up brother
100. Frumos sã privesti furtuna pe mare, dar cam de departe.   =   Praise the sea, but keep on land. / Praise the hill, but keep below.
101. Frumusetea musafir, cum vine asa se duce.   =   Prettiness dies first. / Beauty is but a blossom. / Beauty fades like a flower.
102. Fãgãduiala datã e datorie curatã. / Cine fãgãduieste se leagã.   =   Promise is debt.
103. Ori furã, ori tine sacul, e tot lotru. / Cine pe altul ajutã sã fure, fur si el se întelege.   =   The receiver is as bad as the thief. / No receiver, no thief.
104. Fã-ti datoria si nu te teme. / Fã bine si nu te teme de nimene.   =   Do right and fear no man. / Do well and dread no shame.
105. Se face ca nu se vede (ca nu stie) cand a facut ceva gresit.   =   Cat shuts its eyes when stealing cream
106. Zis si facut.   =   No sooner said than done
107. Apa furatã e mai plãcutã.   =   Stolen waters are sweet. / Stolen pleasures are sweet. / Forbidden fruit is sweet.
108. A face pe grozavul   =   To swagger
109. Fuga e rusinoasã, dar e sãnãtoasã.   =   He that fights and runs away, may live to fight another day.
110. El ce face la betie se cãeste la trezie.   =   He that killeth a man when he is drunk must be hanged when he is sober.
111. Face socoteala fãrã birtas. / Socoteala de acasã nu se potriveste cu cea din târg.   =   He that reckons without his host must reckon twice.
112. Sã te fereascã Dumnezeu când o face râma ochi, cã-i mai rea decât sarpele. / Când ar fi dupã corbi, toti caii ar fi morti.   =   If the adder could hear, and the blindworm could see, neither man nor beast would ever go free.
113. A fugi mancand pamantul. (A fugi cat il tin picioarele.)   =   Be on the lam
114. Fara saraci nu exista bogati.   =   There would be no great ones if there were no little ones.
115. Femeia, pusca si calul n-are crezãmânt.   =   Trust not a horse`s heel, nor a dog`s tooth.
116. Sub frunza cea mai proastã se gãseste poama coaptã.   =   Under a ragged coat lies wisdom. / Never judge from appearances.
117. A fost considerate ca o mare descoperire.   =   It was reckoned a great discovery
118. Fara a tine seama.   =   Without consideration
119. Femeia nebãtutã e ca moara neferecatã. / Cu calul si cu nevasta nebãtutã nu faci nici pe dracul. / Muierea e ca coasa, dacã n-o bati, nu ascultã.   =   A woman, a dog, and a walnut tree, the more you beat them the better they be. / A spaniel, a woman, and a walnut-tree, the more they`re beaten the better they be.
120. Femeia e calul (scula, sora) dracului.   =   Women are the devil`s nets.