Proverbe, expresii si zicatori

L

1. A se lasa furat de idea ca ...   =   To abandon oneself to the idea of ...
2. Cei ce lipsesc nu capãtã dreptate.   =   The absent are always in the wrong. / He is neither absent without fault, nor present without excuse.
3. Leagã calul unde zice stapânul, mãcar lupul sã-l mãnânce.   =   An ass must be tied where the master will have him.
4. Sub linia de plutire.   =   Between wind and water.
5. A se lauda singur.   =   Blow one`s own trumpet
6. A lucra pană noaptea tîrziu. (A se culca foarte tarziu.)   =   Burn the midnight oil
7. A -i lipsi o doaga. (A nu fi în toate mintile.)   =   Be a button short
8. Limpede ca lumina zilei. / Clar ca bună-ziua.   =   Clear as mud
9. A o lasa mai domol (moale).   =   Come down a peg (or two)
10. E lesne a povãtui si anevoie a se povãtui.   =   The counsel thou wouldst have another keep, first keep it thyself.
11. Cu lingura îti dã dulceatã si cu coada îti scoate ochii. / În ochi cu gura te linge, în dos cu acu te-mpunge. / Pe din fatã te linge, pe din dos te frige.   =   He covers me with his wings, and bites me with his bill.
12. Lãcomia strica omenia. / Lãcomia sparge sacul.   =   Covetousness breaks the bag. / Covetousness bursts the sack. / Too much breaks the bag.
13. Lemnul strâmb, focul îl îndrepteazã.   =   Crooked logs make straight fires.
14. Lucrul face sãnãtate, trândãvia tot pãcate.   =   By doing nothing we learn to do ill. / Idleness is the mother of all vice.
15. Mai lesne este sã treacã cãmila prin urechile acului decât sã intre un bogat în împãrãtia lui Dumnezeu.   =   It is easier for a camel to go through the eye of a needle than it is for a rich man to enter the kingdom of heaven.
16. Legea înainte, siretii dupã ea.   =   Every law has a loophole.
17. Lesne a critica, dar anevoie a face bine.   =   Every one can find fault; few can do better.
18. Limba nebunului este o moarã fãrã grãunte.   =   Foolish tongues talk by the dozen.
19. Limbã dulce, dos viclean. / În fatã te netezeste si în spate te ciopleste.   =   Full of courtesy, full of craft.
20. Lucrul la timp dãruit pretuieste îndoit. / Darul dat la vreme e dar îndoit.   =   He gives twice who gives quickly.
21. Nu lãsa sã te muste câinele fãrã sã-i smulgi din pãr.   =   A hair of the dog that bit you.
22. Lãcomia stricã omenia.   =   It is hard for a greedy eye to have a leal heart.
23. Lumea joacă după cum cantă el.   =   He`s the one that calls the tune
24. Las, sã-i rupã coada a cui-i vaca.   =   Let him that owns the cow, take her by the tail.
25. Lenea e începutul sãrãciei. / Lenea e cucoanã mare care n-are de mâncare.   =   Idleness is the key of poverty. / Sloth is the key to poverty. / The slothful man is the beggar`s brother.
26. Lenea e începutul rãutãtilor. / Trândãvia e muma tuturor rãutãtilor.   =   Idleness is the mother of all vice. / Idleness is the root (mother) of all evil. / By doing nothing we learn to do ill.
27. Lenesul mai mult aleargã.   =   Idle people have the least leisure. / A sluggard takes an hundred steps because he would not take one in due time.
28. Lenevia e perina dracului.   =   An idle person is the devil`s cushion.
29. La lemnul tare trebuie secure ascutitã.   =   Knotty timber must have sharp wedges. / A crabbed knot must have a crabbed wedge.
30. Legea este bunã, dacã se foloseste cineva de ea potrivit legii.   =   The law is good, if a man use it lawfully.
31. Legea-i dupã cum o fac domnii.   =   Laws go as kings like. / What the kings wills, that the law wills.
32. A se lasa furat de ganduri.   =   To let one’s thoughts stray
33. Litera ucide, iar duhul face viu.   =   The letter killeth, but the spirit giveth life.
34. Lauda de sine nu miroase a bine. / Lauda de sine pute.   =   A man`s praise in his own mouth stinks. / He that praises himself spatters himself / Self-praise is no recommendation.
35. Imi lasa gura apa.   =   My mouth had watered
36. Sã nu legi gura dobitocului ce treierã.   =   Muzzle not the oxen`s mouth.
37. Nu lãsa pe mâine ce poti face astãzi.   =   Never put off till tomorrow what you can do today. / Work today, for you know not how much you may be hindered tomorrow.
38. Lupul nu cautã cã oile sunt numãrate. / Lupul duce mielul si însemnat.   =   It never troubles a wolf how many the sheep be.
39. Lauda în fatã e jumãtate ocarã. / A lãuda în fatã e a batjocori.   =   Praise to the face is open disgrace.
40. Leacul mai rãu decât rana.   =   The remedy may be worse than the disease. / The doctor is often more to be feared than the disease.
41. Lumea nu s-a fãcut într-o zi.   =   Rome was not built in a day.
42. Lucrul cunoscut de doi, trei, nu mai rãmâne între ei.   =   A secret is too little for one, enough for two, too much for three. / Three may keep counsel if two be away / two may keep counsel if one be away.
43. Lauda de sine nu miroase a bine. / Nu-ti lãuda singur faptele, cã îti pierzi rodul.   =   Self-praise is no recommendation. / A man`s praise in his own mouth stinks / he that praises himself spatters himself.
44. Lenea e la om ca si rugina la fier.   =   Sloth, like rust, consumes faster than labour wears.
45. Lenesul ajunge frate cu cersetorul.   =   The slothful man is the beggar`s brother. / Idleness is the key to poverty.
46. Apa linã face mult noroi, iar cea repede si pietrele le spalã.   =   Standing pools gather filth.
47. A fi luat prin surprindere.   =   To be taken aback
48. Nu lua mai mult decat poti duce.   =   Take no more on you than you`re able to bear.
49. A lua in stapanire.   =   To take over
50. A lua lucrurile asa cum sunt.   =   To take the rough with the smooth
51. Sã nu lasi drumul mare pentru cãrare. / De vei da ocol, vei ajunge mai curând, de vei merge de-a dreptul, vei zãbovi mai mult.   =   He that leaves the highway to cut short, commonly goes about. / Who leaves the old way for the new, will find himself deceived.
52. Lasã mortii sã-si îngroape mortii lor.   =   Let the dead bury their dead.
53. Lupul îşi schimbă părul, dar năravul ba.   =   Can the leopard change his spots?
54. Tot lucrul la vremea lui. / Toate îsi au vremea lor.   =   There is a time for everything. / Everything has its time.
55. Leac de fricã nu-i. / De fricã nu se descântã.   =   There is no remedy for fear.
56. Lacomul, si sãtul, flãmând este.   =   They need much whom nothing will content.
57. Legat / Legati   =   Tied up
58. Lucreazã de-ngheatã si mãnâncã de-asudã.   =   Eat till you sweat and work till you freeze.
59. Limba oase n-are, dar oase sfãrâmã. / Limba oase n-are, dar unde-atinge doare.   =   Tongue breaks bone and herself has none. / The tongue is not steel, yet it cuts.
60. Limba izbeste în dintele ce te doare. / La mãseaua care te doare te loveste limba mai des.   =   The tongue ever turns to the aching tooth.
61. Are de lucru pana peste cap.   =   He is up to the eyes in work
62. Lucrul bine început e pe jumãtate fãcut. / Treaba bine începutã e pe jumãtate terminatã.   =   Well begun is half done. / The first blow is half the battle.
63. Lucrul fãcut nu se mai poate desface. / Ce-i fãcut e bun fãcut.   =   What`s done cannot be undone. / Things done cannot be undone / the thing that`s done has an end.
64. Cu o lingurã de miere mai multe muste prinzi decât cu o bute de otet.   =   You will catch more flies with a spoonful of honey than with a gallon of vinegar. / Honey catches more flies than vinegar.
65. Lupul îsi schimbã pãrul, dar nãravul ba. / Lupul îsi pierde mãselele, dar nu obiceiurile.   =   The wolf may lose his teeth, but never his nature. / The fox may grow grey, but never good.
66. Lupul nu mãnâncã niciodatã la gaurã. / Lupul împrejurul lui nu stricã.   =   The wolf preys farthest from his home. / The fox preys farthest from his home (den).
67. Lucrul laudã pe mester. / La treabã se vede omul ce poate.   =   The work shows the workman. / The workman is known by his work.