- Cautati in toate listele proverbe si expresii ce contin cuvantul:
     

P

  1. A putea face ceva cat ai bate din palme.   =   Be able to do it on one`s head
  2. Peste puterile cuiva.   =   Above one`s bend
  3. Peste puterea de întelegere a cuiva.   =   Above one`s reach
  4. Mai presus de normele stabilite/curente (iesit din comun)   =   Above the mark
  5. In pas cu vremea.   =   Abreast of/with the times
  6. Pe prieten în spate sã-l bati.   =   Admonish your friends in private, praise them in public.
  7. A se pune bine cu stapînirea   =   Adore the rising sun
  8. Un prieten face mai mult decât o pungã de galbeni.   =   A friend in a way is better than a penny in the purse.
  9. In putere (foarte activ)   =   Alive and kicking
  10. Din pricina (cauza)   =   All along of
  11. A plati cu aceeasi moneda   =   Answer in kind
  12. A fi prost dispus. (A fi cu capsa pusa.)   =   Be in a pet
  13. Pofta vine mâncând.   =   Appetite comes with eating. / Eating and scratching wants but a beginning.
  14. Ploaia din mai face mãlai. / Ploua-n mai, ai malai.   =   April rains for men; may, for beasts. / April rains for corn; may, for grass.
  15. Pretutindeni (peste tot)   =   All of a shake / All over (all on the tremble)
  16. Pasãrea în colivie nu se bucurã, si de e vie.   =   A bean in liberty is better than a comfit in prison. / Liberty is more worth than gold / lean liberty is better than fat slavery.
  17. Pânã nu mãnânci cu omul la masa nu-l poti cunoaste.   =   Before you make a friend eat a bushel of salt with him. / You should know a man seven years before you stir his fire.
  18. Pomul se-ndrepteazã de mic, nu de mare. / Îndoaie teiul pânã e tânãr.   =   Best to bend while it is a twig.
  19. Pasãrea dupã glas se cunoaste (iar omul dupa vorba).   =   The bird is known by his note (the man by his words).
  20. Putin cate putin (Bucata cu bucata).   =   Bit by bit
  21. Ploaia care vine cu putere mare nu dureazã mult. / Ploaia mãrunticã multã vreme tine, iar cea repede, cum vine, asa se duce.   =   Blow the wind never so fast, it will fall at last.
  22. A se pune cu burta pe carte.   =   Bone (at) a subject. (Bone up on a subject)
  23. Fie pâinea cât de rea tot mai bunã în tara mea. / Fie pâinea cât de bunã nu-i bunã-n tarã strãinã. / Decât în tarã strãinã, cu pitã si cu slãninã, mai bine în satul tãu, cu mãlaiu cât de rãu.   =   Dry bread at home is better than roast meat abroad.
  24. A pune gaz (paie) pe foc.   =   Bring oil to the fire (Add fuel to the fire)
  25. A pierde timpul degeaba   =   Burn daylight
  26. A pescui noaptea.   =   Burn the water
  27. A pune capăt. / A curma.   =   Call a halt
  28. A ponegri. / A defaima.   =   Call all to naught
  29. Prieten adevãrat este acela care te sfãtuieste spre bine, iar nu acela care îti laudã nebuniile.   =   I cannot be your friend and your flatterer too.
  30. Nu puteti sã slujiti lui Dumnezeu si lui Mamona.   =   You cannot serve god and mammon. / No man can serve two masters.
  31. Pe porc nu-l faci sã bea apã din fedeles.   =   You can take a horse to the water, but you can`t make him drink.
  32. Nu poti face pe gustul tuturora.   =   You can`t please everyone. / It is hard to please all parties / he that all men will please shall never find ease / he who pleased everybody died before he was born / he has need rise betimes that would please everybody.
  33. Prin muncã si stãruintã vei ajunge la dorintã.   =   Care and diligence bring luck.
  34. A proceda autoritar. / A face act de autoritate.   =   Carry things with a high hand
  35. Prima impresie conteaza.   =   Cask savours of the first fill
  36. A nu privi cu ochi buni. / A deochea.   =   Cast an evil eye (on)
  37. A primi o sapuneala (chelfaneala).   =   Catch jesse
  38. A se pripi. / A actiona in graba.   =   Catch the ball before the bound
  39. A prinde momentul prielnic (favorabil). / A nu pierde vremea..   =   Catch time by the forelock
  40. Pisica cu papuci nu prinde soareci. / Cu papuci în picioare nu prinde pisica soarecele.   =   A cat in gloves catches no mice.
  41. Pisica dupã peste se prãpãdeste, dar nu si-ar uda labele sã-l prindã.   =   The cat would eat fish and would not wet her feet.
  42. Prins asupra faptului.   =   Caught with the fang
  43. A pune in lanturi (obezi).   =   Clap by the heels
  44. A se pregati (de actiune).   =   Clear the decks (for action)
  45. A se purta rece si distant cu ... / A-l trata de sus.   =   Come captain stiff over ...
  46. A proceda deschis (corect, franc).   =   Come from the shoulder
  47. Picãturile îndesate gãuresc si piatra. / Picãtura micã gãureste piatra tare.   =   Constant dropping wears away the stone.
  48. A prinde iepurele cu carul.   =   Set a cow to catch a hare.
  49. Din pielea altuia se fac curele lungi.   =   Men cut large thongs of other men`s leather. / All men are free of other men`s goods / men are very generous with what costs them nothing / to cut large shives of another`s loaf.
  50. A fi prost ca noaptea. (A nu avea pic de minte.)   =   Be dead above the ears
  51. Nu pune carul înaintea boilor.   =   Don`t put the cart before the horse.
  52. A fi placut la vedere. (A avea o înfatisare placuta.)   =   Be easy on the eye
  53. Pizma nu moare niciodatã.   =   Envy never dies.
  54. A fi pe întelesul tuturor.   =   Be every man`s meat
  55. Nu poti face fluier din orice lemn îti place. / Din orice lemn nu se face bucium. / Orice lemn nu face tãpus la bute.   =   Every reed will not make a pipe. / Every block will not make a mercury.
  56. Tot pãcatul îsi cautã vinovatul.   =   Every sin brings its punishment with it. / As a man sinneth, so is his punishment.
  57. Prieteniile rele stricã deprinderile cele bune. / Exemplele rele stricã moravurile bune.   =   Evil communications corrupt good manners.
  58. Pilda-i cel mai bun dascal.   =   Example is better than precept. / A good example is the best sermon.
  59. Pântecele se saturã, dar ochii niciodatã. / A avea ochii mai mari decât burta (pântecele).   =   The eye is bigger than the belly.
  60. Un pãrinte pe toti copiii îi hrãneste, iar copiii toti p-un pãrinte nu-l pot hrãni. / Un tatã poate sã hrãneascã zece fii, dar zece fii nu pot sã hrãneascã un tatã.   =   One father is enough to govern one hundred sons, but not a hundred sons one father. / One father can support ten children; ten children cannot support one father.
  61. Pãrintii mãnâncã mere acre (aguridã) si copiilor li se strepezesc dintii.   =   The fathers have eaten sour grapes, and the children`s teeth are set on edge.
  62. Pãcatul mãrturisit este pe jumãtate iertat.   =   A fault confessed is half redressed.
  63. Porcu-i tot porc si-n ziua de Pasti.   =   No fine cloth can hide the clown.
  64. La prima vedere   =   At first blush
  65. Pune oala la foc si iepurele în pãdure.   =   First catch your hare, then cook him. / First catch your hare.
  66. Primul venit, primul servit.   =   First come, first served.
  67. Pestele de la cap se-mpute.   =   The fish always stinks from the head downwards. / Fish begins to stink at the head.
  68. Pestele cel mare înghite pe cel mic. / Pestii cei mari manâncã pe cei mici.   =   Big fish eat little fish. / The great fish eat up the small.
  69. Pestele cere vin.   =   Fish must swim thrice.
  70. Se potriveste. / E just. / Asa e.   =   Cap fits
  71. Prost crede tot ce-i spui. / Prostul face ce vede si ce aude crede.   =   A fool believes everything.
  72. Prostul care tace trece de-ntelept. / Chiar prostul, tãcând, de întelept toti-l cred.   =   Fools are wise as long as silent.
  73. Prostul poate sã punã mai multe întrebãri decât poate un întelept sã rãspundã. / Un nebun întreabã si zece întelepti nu-i pot rãspunde.   =   Fools ask questions that wise men cannot answer. / A fool may ask more questions in an hour than a wise man can answer in seven years.
  74. Prostul întâi vorbeste si apoi se gândeste.   =   A fool`s bolt is soon shot.
  75. Un picior sãnãtos e mai de priintã decât douã catalige.   =   One foot is better than two crutches.
  76. Patru ochi vãd mai bine decât doi. / Ochi multi mai bine vãd.   =   Four eyes see more than two. / Two eyes can see more than one.
  77. Un prieten face mai mult decât o pungã de galbeni.   =   A friend in a way is better than a penny in the purse. / A friend in the market is better than money in the chest.
  78. Prietenul la vreme de nevoie se cunoaste. / În vremea necazului se cunosc prietenii.   =   A friend in need is a friend indeed. / A friend is never known till a man have need.
  79. Prietenul vechi e ca si vinul; cu cât e mai vechi, cu atât e mai bun.   =   Old friends and old wine and old gold are best. / Old friends and old wine are best.
  80. Punga i-a fãcut pãianjen la gurã.   =   Friends tie their purse with a cobweb thread.
  81. A pune paie pe foc   =   Add fuel (oil) to the fire
  82. A o pati.   =   To get it
  83. Prieten adevãrat, avere nepretuitã.   =   A good friend is a treasure.
  84. Pãstorul cel bun, cel ce tunde si nu beleste. / Pãstorul cel bun, cel ce tunde oaia si nu o jupoaie.   =   A good shepherd must fleece his sheep, not flay them. / Where every hand fleeceth, the sheep goes naked.
  85. A prinde sarpele cu mâna altuia (nebunului).   =   It is good to strike the serpent`s head with your enemy`s hand. / Take the chestnuts out of the fire with the cat`s paw.
  86. Nu poate pom bun sã facã roade rele. / Pomul bun dupa roade bune se cunoaste.   =   A good tree cannot bring forth evil fruit. / Good fruit of a good tree. / A tree is known by its fruit.
  87. Paza bunã trece primejdia rea.   =   Good watch prevents misfortune.
  88. Pentru corabie mare trebuie apã multã.   =   A great ship asks deep waters.
  89. Nu poti îndrepta lumea cu umãrul.   =   Hard is for any man all faults to mend.
  90. Porcul ori încotro face, lui tot noroiul îi place; din ce e nu-l poti preface.   =   It is hard to break a hog of an ill custom.
  91. La plãcinte înainte si la rãzboi înapoi.   =   He has two stomachs to eat and one to work.
  92. Pusca, calul si femeia nu se împrumutã. / Trei lucruri nu se împrumutã: calul, nevasta si pusca.   =   A horse, a wife, and a sword may be shewed, but not lent.
  93. Pomul bun dupa roadele bune se cunoaste.   =   If better were within, better would come out.
  94. Sã nu prinzi peste înaintea sacului.   =   It is ill fishing before the net.
  95. Picãtura cea mai de pe urmã vasul gãureste.   =   The last drop makes the cup run over. / The last straw breaks the camel`s back.
  96. Cei de pe urmã vor fi întâi.   =   The last shall be the first.
  97. A pune mare pret pe.   =   To lay great store upon
  98. La porc si la scump îi iei folosul dupã moarte. / Porcul tocma dupã ce moare, pe toti saturã de unsoare.   =   He is like a swine, he`ll never do good while he lives. / A covetous man does nothing that he should till he dies.
  99. Cum e pomul si rodul. / Pomul din rodul lui se cunoaste, de e bun sau de e rãu.   =   Like tree, like fruit.
  100. Piatra (Buturuga) micã rãstoarnã carul mare.   =   A little stone in the way overturns a great wain. / Little strokes fell great oaks. / A small leak will sink a great ship.
  101. Cel ce priveste la joc mai bine judecã decât cel în joc.   =   Lookers-on see more than players. / Lookers-on see most of the game / standers-by see more than gamesters.
  102. Cel cu pagubã îi si cu pãcatul. / Omul cu pagubã e si cu pãcate.   =   The loser is always laughed at. / Loss embraces shame.
  103. Prieteni noi sã-ti faci, dar d-ãi bãtrâni sã nu te lasi. / Niciodatã, pentru un prieten nou câstigat, nu lepãda pe cel vechi.   =   Make new friends but keep the old. / Old acquaintance will soon be remembered.
  104. Nu poti sluji la doi stãpâni deodatã.   =   No man can serve two masters. / You cannot serve god and mammon.
  105. Picãturã cu picãturã se face lacul mare. / Apele mici fac râurile mari. / Strop dupã strop face siroi de apã.   =   Many drops make a shower. / Large streams from little fountains flow. / Many small make a great / penny and penny laid up will be many.
  106. Putin si des face mult.   =   Many small make a great. / Many a little makes a mickle. / Many drops make a shower / penny and penny laid up will be many.
  107. Privitul nu costa. / Privitul are voie oricine   =   Cat may look at a king
  108. Paraua e micã, dar loc mare prinde.   =   Money commands all. / All things are obedient to money / love does much, money does everything. / Money will do anything..
  109. Prea mult zgomot pentru un nimic.   =   Much ado for nothing
  110. Nu pune degetul între ciocan si nicovalã.   =   Put not thy hand between the bark and the tree. / Between the hammer and the anvil.
  111. Putin scrantit /ticnit (sarit de pe fix)   =   Bit off
  112. La prima încercare   =   At one dash
  113. Pe-o ureche intrã si pe alta iese. / Ce intrã pe o ureche iese pe alta.   =   In at one ear and out at the other.
  114. Pãunul pene frumoase, dar picioare urâte.   =   The peacock hath fair feathers, but foul feet.
  115. Piperu e negru, dar mãnâncã vodã cu el la masã.   =   Pepper is black and hath a good smack. / Spice is black, but it has a sweet smack.
  116. Pãmântul te naste, pãmântul te creste, pãmântul te mistuieste.   =   A piece of churchyard fits everybody.
  117. Pomul pãduret, poame pãdurete face.   =   Plant the crab-tree where you will, it will never bear pippins.
  118. Nu e plãcere fãrã durere.   =   No pleasure without pain. / No pleasure without repentance. / After joy comes annoy / after pleasure comes pain.
  119. Practica e mama invataturii. Practica face pe mester bun. / Multa lucrare face pe mester bun.   =   Practice makes perfect. / Use makes mastery.
  120. A pune ceva la cale.   =   To put up to something
  121. O problema de viata si moarte.   =   A question of life and death
  122. Ploaia de dimineatã nu tine mult.   =   Rain before seven; fine before eleven.
  123. Piatra care se rostogoleste din loc în loc nu prinde muschi.   =   A rolling stone gathers no moss.
  124. Ca un punct de reper   =   As a rough guide
  125. Pisica opãritã fuge si de apã rece. / Cine s-a fript cu ciorba sufla si-n iaurt.   =   A scalded cat fears cold water. / Once bitten twice shy. / He that has been bitten by a serpent is afraid of a rope.
  126. A pune lupul paznic la oi.   =   To set the wolf to keep the sheep. / You give the wolf the wether to keep. / To set the fox to keep his geese.
  127. De ploaie repede sã nu te sperii.   =   The sharper the storm, the sooner it`s over.
  128. Plãcerea scurtã, cãintã lungã. / Dupã o scurtã plãcere urmeazã o lungã durere.   =   Short pleasure, long pain. / In war, hunting, and love men for one pleasure a thousand griefs prove.
  129. Pânã a nu intra socoteste cum ai sã iesi. / Cine intrã fãrã tocmealã iese fãrã socotealã.   =   The sign invites you in, but your money redeem you out.
  130. Pãcatul vechi aduce rusine nouã.   =   Old sin makes new shame.
  131. A se pierde cu firea.   =   To slobber
  132. Printr-o crãpãturã micã strãbate apa în corabia cea mare.   =   A small leak will sink a great ship. / Little strokes fell great oaks. / A little stone in the way overturns a great wain.
  133. Pas cu pas departe duce. / Un pas dupã altul departe te duce.   =   Soft pace goes far. / Fair and softly goes far. / He that goes softly goes safely / slow but sure.
  134. A se produce.   =   To take place
  135. Punct slab.   =   Tender spot
  136. Printre spini trebuie sã umbli încãltat.   =   He that goes barefoot must not plant thorns.
  137. Prostia din fire n-are lecuire.   =   He that is born a fool is never cured.
  138. Pânã a nu râde de cel ce schiopãteazã, bagã de seamã bine, dacã tu umbli cu mult mai bine. / Nu râde de altii, uitã-te la tine.   =   He that mocks a cripple, ought to be whole. / If you mock the lame, you will go so yourself in time.
  139. Nu poti umbla cu smoalã si sã nu te ungi. / Cine s-atinge de smoalã si nu se mânjeste? / Cu pãcurarul când trãiesti, trebuie sã te mânjesti.   =   He that touches pitch shall be defiled. / He that has to do with what is foul never comes away clean / he that measures oil shall anoint his fingers.
  140. Pâinea nu vine singurã la tine, ci trebuie s-o cauti.   =   He that would eat the fruit must climb the tree.
  141. Din prisosul inimii grãieste gura.   =   Out of the abundance of the heart the mouth speaketh. / Out of the fullness of the heart the mouth speaks. / What the heart thinks, the tongue speaks.
  142. Pune mâna si o sã punã si Dumnezeu mila.   =   Use the means, and god will give the blessing.
  143. Nu e pãdure fãrã uscãturi.   =   There are black sheep in every flock.
  144. Sub piatra cea mai frumoasã, scorpia ascunsã zace.   =   There is a scorpion under every stone. / Snake in the grass.
  145. Prietenul omului este punga cu bani si sacul cu mãlai.   =   There is no companion like the penny.
  146. Pân-s-ajungi la Dumnezeu, mii de sfinti în drumul tãu, toti cu mâna-ntinsã ceu.   =   There is no going to heaven in a sedan. / To go to heaven in a featherbed.
  147. A fi pe drumul cel bun.   =   Be on the right scent.
  148. Preface-vor sãbiile în fiare de pluguri si lãncile lor în cosoare.   =   They shall beat their swords into ploughshares.
  149. Porumbii nu zboarã fripti în gurã. / Picã parã mãlãiatã în gura lui Nãtãfleatã. / Nimãnui nu-i picã mura-n gurã.   =   To think that larks will fall into one`s mouth ready roasted. / He thinks that roasted larks will fall into his mouth. / You may gape long enough ere a bird fall in your mouth. / If the sky falls we shall catch larks.
  150. Ce poti face singur nu astepta sã-ti facã altii.   =   If thou thyself canst do it, attend no other`s help or hand.
  151. Pestele mare cu îmbucãtura micã se prinde. / Cu râma micã se prinde pestele mare.   =   Throw out a sprat to catch a mackerel. / Throw out a sprat to catch a salmon (herring, whale) / bait a sprat to catch a herring.
  152. A se plictisi de ...   =   To tire of ...
  153. A se pricepe la cate ceva.   =   Be up to a thing or two
  154. Pomul dupã roade se cunoaste. / Copacul dupã fruct se cunoaste.   =   A tree is known by its fruit.
  155. Pentru un cui pierzi o potcoavã. / Din lipsa unui cui se pierde carul. / Pentru una a pierdut Stan cãciula.   =   For want of a nail the shoe is lost. / For want of a shoe the horse is lost. / For want of a horse the rider is lost. / Oft times for sparing of a little cost a man has lost the large coat for the hood.
  156. Ori te poartã cum ti-e vorba, ori vorbeste cum ti-e portul.   =   Be what you seem, and seem what you are.
  157. Para dupã ce se coace trebuie sã cadã.   =   When the pear is ripe, it falls.
  158. Anu poti da ce nu ai. / De unde nu-i, de acolo nu se varsã.   =   A man cannot give what he hasn`t got / He that has nothing need fear to lose nothing.
  159. Peste gardul mititel sare si-un cãtel.   =   Where the hedge is lowest, men may soonest over. / A low hedge is easily leaped over / men leap over where the hedge is lowest.
  160. Prieteni ai mesei, iar nu ai nevoii.   =   Wine is a turncoat. / Wine is a turncoat, first a friend, then an enemy.
  161. Prost e cel ce nu ia in seama si sfatul nevestei.   =   A woman`s advice is no great thing, but he who won`t take it is a fool.
  162. De putine vorbe înteleptul întelege, iar cel nebun nici când urechile i le spargi.   =   Few words to the wise suffice. / A word to a wise man is enough.
  163. Ce poti lucra astãzi nu lãsa pe mâine.   =   Work today, for you know not how much you may be hindered tomorrow.
  164. Ai priceput? / Ai bagat la cap?   =   Do you get that?
  165. Pentru fragã si frunza ti-e dragã.   =   If you love the boll, you cannot hate branches.
  166. Ploua cu galeata   =   Rain cats and dogs

Un Test simplu in fiecare zi

HTML
CSS
JavaScript
PHP-MySQL
Engleza
Spaniola
Ce tag adauga imagine in pagina web?
<div> <img> <span>
<img src="http://coursesweb.net/imgs/webcourses.gif" width="191" height="63" alt="Courses-Web" />
Care din aceste coduri CSS afiseaza textul inclinat?
font-style: italic; text-decoration: underline; font-weight: 500;
#id {
  font-style: italic;
}
Clic pe functia jQuery care ascunde animat un element HTML.
click() hide() show()
$(document).ready(function() {
  $(".a_class").click(function(){ $(this).hide("slow"); });
});
Clic pe functia definita corect in PHP.
fname function() {} function fname() {} function $fname() {};
function fname($a, $b) {
  echo $a * $b;
}
Indicati forma pentru Prezent Perfect Continuu a verbului "to walk" (a merge).
have walked have been walking be walking
I have been walking for 5 hours.
- Merg pe jos de 5 ore.
Indicati Trecutul Nedefinit pentru verbul "ser" (a fi) la forma Yo.
será sería fui
Yo fui entrenador.
- Am fost antrenor.

Comments (0)

No comments, be the first who add

Add Comment

Close       
     

-
-
Write your comment (Maximum 1000 characters)
B I U Code    :) :( :P :D :S :O :=) :|H :X :-*

Optional, include a picture (maximum 250 kb, 800x600) Add this verification code:   99920
Proverbe, expresii si zicatori

Last accessed pages

  1. Curs si Tutoriale JavaScript (28236)
  2. Cursuri si Tutoriale: Engleza, Spaniola, HTML, CSS, Php-Mysql, JavaScript, Ajax (88481)
  3. Curs PHP MySQL, Tutoriale si Scripturi PHP (26647)
  4. Curs CSS Online Tutoriale CSS3 (19630)
  5. Curs HTML gratuit Tutoriale HTML5 (53118)

Popular pages this month

  1. Cursuri si Tutoriale: Engleza, Spaniola, HTML, CSS, Php-Mysql, JavaScript, Ajax (6765)
  2. Curs HTML gratuit Tutoriale HTML5 (5546)
  3. Curs si Tutoriale JavaScript (4548)
  4. Curs CSS Online Tutoriale CSS3 (4354)
  5. Curs PHP MySQL, Tutoriale si Scripturi PHP (4148)