- Cautati in toate listele proverbe si expresii ce contin cuvantul:
     

P

  1. A putea face ceva cat ai bate din palme.   =   Be able to do it on one`s head
  2. Peste puterile cuiva.   =   Above one`s bend
  3. Peste puterea de întelegere a cuiva.   =   Above one`s reach
  4. Mai presus de normele stabilite/curente (iesit din comun)   =   Above the mark
  5. In pas cu vremea.   =   Abreast of/with the times
  6. Pe prieten în spate sã-l bati.   =   Admonish your friends in private, praise them in public.
  7. A se pune bine cu stapînirea   =   Adore the rising sun
  8. Un prieten face mai mult decât o pungã de galbeni.   =   A friend in a way is better than a penny in the purse.
  9. In putere (foarte activ)   =   Alive and kicking
  10. Din pricina (cauza)   =   All along of
  11. A plati cu aceeasi moneda   =   Answer in kind
  12. A fi prost dispus. (A fi cu capsa pusa.)   =   Be in a pet
  13. Pofta vine mâncând.   =   Appetite comes with eating. / Eating and scratching wants but a beginning.
  14. Ploaia din mai face mãlai. / Ploua-n mai, ai malai.   =   April rains for men; may, for beasts. / April rains for corn; may, for grass.
  15. Pretutindeni (peste tot)   =   All of a shake / All over (all on the tremble)
  16. Pasãrea în colivie nu se bucurã, si de e vie.   =   A bean in liberty is better than a comfit in prison. / Liberty is more worth than gold / lean liberty is better than fat slavery.
  17. Pânã nu mãnânci cu omul la masa nu-l poti cunoaste.   =   Before you make a friend eat a bushel of salt with him. / You should know a man seven years before you stir his fire.
  18. Pomul se-ndrepteazã de mic, nu de mare. / Îndoaie teiul pânã e tânãr.   =   Best to bend while it is a twig.
  19. Pasãrea dupã glas se cunoaste (iar omul dupa vorba).   =   The bird is known by his note (the man by his words).
  20. Putin cate putin (Bucata cu bucata).   =   Bit by bit
  21. Ploaia care vine cu putere mare nu dureazã mult. / Ploaia mãrunticã multã vreme tine, iar cea repede, cum vine, asa se duce.   =   Blow the wind never so fast, it will fall at last.
  22. A se pune cu burta pe carte.   =   Bone (at) a subject. (Bone up on a subject)
  23. Fie pâinea cât de rea tot mai bunã în tara mea. / Fie pâinea cât de bunã nu-i bunã-n tarã strãinã. / Decât în tarã strãinã, cu pitã si cu slãninã, mai bine în satul tãu, cu mãlaiu cât de rãu.   =   Dry bread at home is better than roast meat abroad.
  24. A pune gaz (paie) pe foc.   =   Bring oil to the fire (Add fuel to the fire)
  25. A pierde timpul degeaba   =   Burn daylight
  26. A pescui noaptea.   =   Burn the water
  27. A pune capăt. / A curma.   =   Call a halt
  28. A ponegri. / A defaima.   =   Call all to naught
  29. Prieten adevãrat este acela care te sfãtuieste spre bine, iar nu acela care îti laudã nebuniile.   =   I cannot be your friend and your flatterer too.
  30. Nu puteti sã slujiti lui Dumnezeu si lui Mamona.   =   You cannot serve god and mammon. / No man can serve two masters.
  31. Pe porc nu-l faci sã bea apã din fedeles.   =   You can take a horse to the water, but you can`t make him drink.
  32. Nu poti face pe gustul tuturora.   =   You can`t please everyone. / It is hard to please all parties / he that all men will please shall never find ease / he who pleased everybody died before he was born / he has need rise betimes that would please everybody.
  33. Prin muncã si stãruintã vei ajunge la dorintã.   =   Care and diligence bring luck.
  34. A proceda autoritar. / A face act de autoritate.   =   Carry things with a high hand
  35. Prima impresie conteaza.   =   Cask savours of the first fill
  36. A nu privi cu ochi buni. / A deochea.   =   Cast an evil eye (on)
  37. A primi o sapuneala (chelfaneala).   =   Catch jesse
  38. A se pripi. / A actiona in graba.   =   Catch the ball before the bound
  39. A prinde momentul prielnic (favorabil). / A nu pierde vremea..   =   Catch time by the forelock
  40. Pisica cu papuci nu prinde soareci. / Cu papuci în picioare nu prinde pisica soarecele.   =   A cat in gloves catches no mice.
  41. Pisica dupã peste se prãpãdeste, dar nu si-ar uda labele sã-l prindã.   =   The cat would eat fish and would not wet her feet.
  42. Prins asupra faptului.   =   Caught with the fang
  43. A pune in lanturi (obezi).   =   Clap by the heels
  44. A se pregati (de actiune).   =   Clear the decks (for action)
  45. A se purta rece si distant cu ... / A-l trata de sus.   =   Come captain stiff over ...
  46. A proceda deschis (corect, franc).   =   Come from the shoulder
  47. Picãturile îndesate gãuresc si piatra. / Picãtura micã gãureste piatra tare.   =   Constant dropping wears away the stone.
  48. A prinde iepurele cu carul.   =   Set a cow to catch a hare.
  49. Din pielea altuia se fac curele lungi.   =   Men cut large thongs of other men`s leather. / All men are free of other men`s goods / men are very generous with what costs them nothing / to cut large shives of another`s loaf.
  50. A fi prost ca noaptea. (A nu avea pic de minte.)   =   Be dead above the ears
  51. Nu pune carul înaintea boilor.   =   Don`t put the cart before the horse.
  52. A fi placut la vedere. (A avea o înfatisare placuta.)   =   Be easy on the eye
  53. Pizma nu moare niciodatã.   =   Envy never dies.
  54. A fi pe întelesul tuturor.   =   Be every man`s meat
  55. Nu poti face fluier din orice lemn îti place. / Din orice lemn nu se face bucium. / Orice lemn nu face tãpus la bute.   =   Every reed will not make a pipe. / Every block will not make a mercury.
  56. Tot pãcatul îsi cautã vinovatul.   =   Every sin brings its punishment with it. / As a man sinneth, so is his punishment.
  57. Prieteniile rele stricã deprinderile cele bune. / Exemplele rele stricã moravurile bune.   =   Evil communications corrupt good manners.
  58. Pilda-i cel mai bun dascal.   =   Example is better than precept. / A good example is the best sermon.
  59. Pântecele se saturã, dar ochii niciodatã. / A avea ochii mai mari decât burta (pântecele).   =   The eye is bigger than the belly.
  60. Un pãrinte pe toti copiii îi hrãneste, iar copiii toti p-un pãrinte nu-l pot hrãni. / Un tatã poate sã hrãneascã zece fii, dar zece fii nu pot sã hrãneascã un tatã.   =   One father is enough to govern one hundred sons, but not a hundred sons one father. / One father can support ten children; ten children cannot support one father.
  61. Pãrintii mãnâncã mere acre (aguridã) si copiilor li se strepezesc dintii.   =   The fathers have eaten sour grapes, and the children`s teeth are set on edge.
  62. Pãcatul mãrturisit este pe jumãtate iertat.   =   A fault confessed is half redressed.
  63. Porcu-i tot porc si-n ziua de Pasti.   =   No fine cloth can hide the clown.
  64. La prima vedere   =   At first blush
  65. Pune oala la foc si iepurele în pãdure.   =   First catch your hare, then cook him. / First catch your hare.
  66. Primul venit, primul servit.   =   First come, first served.
  67. Pestele de la cap se-mpute.   =   The fish always stinks from the head downwards. / Fish begins to stink at the head.
  68. Pestele cel mare înghite pe cel mic. / Pestii cei mari manâncã pe cei mici.   =   Big fish eat little fish. / The great fish eat up the small.
  69. Pestele cere vin.   =   Fish must swim thrice.
  70. Se potriveste. / E just. / Asa e.   =   Cap fits
  71. Prost crede tot ce-i spui. / Prostul face ce vede si ce aude crede.   =   A fool believes everything.
  72. Prostul care tace trece de-ntelept. / Chiar prostul, tãcând, de întelept toti-l cred.   =   Fools are wise as long as silent.
  73. Prostul poate sã punã mai multe întrebãri decât poate un întelept sã rãspundã. / Un nebun întreabã si zece întelepti nu-i pot rãspunde.   =   Fools ask questions that wise men cannot answer. / A fool may ask more questions in an hour than a wise man can answer in seven years.
  74. Prostul întâi vorbeste si apoi se gândeste.   =   A fool`s bolt is soon shot.
  75. Un picior sãnãtos e mai de priintã decât douã catalige.   =   One foot is better than two crutches.
  76. Patru ochi vãd mai bine decât doi. / Ochi multi mai bine vãd.   =   Four eyes see more than two. / Two eyes can see more than one.
  77. Un prieten face mai mult decât o pungã de galbeni.   =   A friend in a way is better than a penny in the purse. / A friend in the market is better than money in the chest.
  78. Prietenul la vreme de nevoie se cunoaste. / În vremea necazului se cunosc prietenii.   =   A friend in need is a friend indeed. / A friend is never known till a man have need.
  79. Prietenul vechi e ca si vinul; cu cât e mai vechi, cu atât e mai bun.   =   Old friends and old wine and old gold are best. / Old friends and old wine are best.
  80. Punga i-a fãcut pãianjen la gurã.   =   Friends tie their purse with a cobweb thread.
  81. A pune paie pe foc   =   Add fuel (oil) to the fire
  82. A o pati.   =   To get it
  83. Prieten adevãrat, avere nepretuitã.   =   A good friend is a treasure.
  84. Pãstorul cel bun, cel ce tunde si nu beleste. / Pãstorul cel bun, cel ce tunde oaia si nu o jupoaie.   =   A good shepherd must fleece his sheep, not flay them. / Where every hand fleeceth, the sheep goes naked.
  85. A prinde sarpele cu mâna altuia (nebunului).   =   It is good to strike the serpent`s head with your enemy`s hand. / Take the chestnuts out of the fire with the cat`s paw.
  86. Nu poate pom bun sã facã roade rele. / Pomul bun dupa roade bune se cunoaste.   =   A good tree cannot bring forth evil fruit. / Good fruit of a good tree. / A tree is known by its fruit.
  87. Paza bunã trece primejdia rea.   =   Good watch prevents misfortune.
  88. Pentru corabie mare trebuie apã multã.   =   A great ship asks deep waters.
  89. Nu poti îndrepta lumea cu umãrul.   =   Hard is for any man all faults to mend.
  90. Porcul ori încotro face, lui tot noroiul îi place; din ce e nu-l poti preface.   =   It is hard to break a hog of an ill custom.
  91. La plãcinte înainte si la rãzboi înapoi.   =   He has two stomachs to eat and one to work.
  92. Pusca, calul si femeia nu se împrumutã. / Trei lucruri nu se împrumutã: calul, nevasta si pusca.   =   A horse, a wife, and a sword may be shewed, but not lent.
  93. Pomul bun dupa roadele bune se cunoaste.   =   If better were within, better would come out.
  94. Sã nu prinzi peste înaintea sacului.   =   It is ill fishing before the net.
  95. Picãtura cea mai de pe urmã vasul gãureste.   =   The last drop makes the cup run over. / The last straw breaks the camel`s back.
  96. Cei de pe urmã vor fi întâi.   =   The last shall be the first.
  97. A pune mare pret pe.   =   To lay great store upon
  98. La porc si la scump îi iei folosul dupã moarte. / Porcul tocma dupã ce moare, pe toti saturã de unsoare.   =   He is like a swine, he`ll never do good while he lives. / A covetous man does nothing that he should till he dies.
  99. Cum e pomul si rodul. / Pomul din rodul lui se cunoaste, de e bun sau de e rãu.   =   Like tree, like fruit.
  100. Piatra (Buturuga) micã rãstoarnã carul mare.   =   A little stone in the way overturns a great wain. / Little strokes fell great oaks. / A small leak will sink a great ship.
  101. Cel ce priveste la joc mai bine judecã decât cel în joc.   =   Lookers-on see more than players. / Lookers-on see most of the game / standers-by see more than gamesters.
  102. Cel cu pagubã îi si cu pãcatul. / Omul cu pagubã e si cu pãcate.   =   The loser is always laughed at. / Loss embraces shame.
  103. Prieteni noi sã-ti faci, dar d-ãi bãtrâni sã nu te lasi. / Niciodatã, pentru un prieten nou câstigat, nu lepãda pe cel vechi.   =   Make new friends but keep the old. / Old acquaintance will soon be remembered.
  104. Nu poti sluji la doi stãpâni deodatã.   =   No man can serve two masters. / You cannot serve god and mammon.
  105. Picãturã cu picãturã se face lacul mare. / Apele mici fac râurile mari. / Strop dupã strop face siroi de apã.   =   Many drops make a shower. / Large streams from little fountains flow. / Many small make a great / penny and penny laid up will be many.
  106. Putin si des face mult.   =   Many small make a great. / Many a little makes a mickle. / Many drops make a shower / penny and penny laid up will be many.
  107. Privitul nu costa. / Privitul are voie oricine   =   Cat may look at a king
  108. Paraua e micã, dar loc mare prinde.   =   Money commands all. / All things are obedient to money / love does much, money does everything. / Money will do anything..
  109. Prea mult zgomot pentru un nimic.   =   Much ado for nothing
  110. Nu pune degetul între ciocan si nicovalã.   =   Put not thy hand between the bark and the tree. / Between the hammer and the anvil.
  111. Putin scrantit /ticnit (sarit de pe fix)   =   Bit off
  112. La prima încercare   =   At one dash
  113. Pe-o ureche intrã si pe alta iese. / Ce intrã pe o ureche iese pe alta.   =   In at one ear and out at the other.
  114. Pãunul pene frumoase, dar picioare urâte.   =   The peacock hath fair feathers, but foul feet.
  115. Piperu e negru, dar mãnâncã vodã cu el la masã.   =   Pepper is black and hath a good smack. / Spice is black, but it has a sweet smack.
  116. Pãmântul te naste, pãmântul te creste, pãmântul te mistuieste.   =   A piece of churchyard fits everybody.
  117. Pomul pãduret, poame pãdurete face.   =   Plant the crab-tree where you will, it will never bear pippins.
  118. Nu e plãcere fãrã durere.   =   No pleasure without pain. / No pleasure without repentance. / After joy comes annoy / after pleasure comes pain.
  119. Practica e mama invataturii. Practica face pe mester bun. / Multa lucrare face pe mester bun.   =   Practice makes perfect. / Use makes mastery.
  120. A pune ceva la cale.   =   To put up to something
  121. O problema de viata si moarte.   =   A question of life and death
  122. Ploaia de dimineatã nu tine mult.   =   Rain before seven; fine before eleven.
  123. Piatra care se rostogoleste din loc în loc nu prinde muschi.   =   A rolling stone gathers no moss.
  124. Ca un punct de reper   =   As a rough guide
  125. Pisica opãritã fuge si de apã rece. / Cine s-a fript cu ciorba sufla si-n iaurt.   =   A scalded cat fears cold water. / Once bitten twice shy. / He that has been bitten by a serpent is afraid of a rope.
  126. A pune lupul paznic la oi.   =   To set the wolf to keep the sheep. / You give the wolf the wether to keep. / To set the fox to keep his geese.
  127. De ploaie repede sã nu te sperii.   =   The sharper the storm, the sooner it`s over.
  128. Plãcerea scurtã, cãintã lungã. / Dupã o scurtã plãcere urmeazã o lungã durere.   =   Short pleasure, long pain. / In war, hunting, and love men for one pleasure a thousand griefs prove.
  129. Pânã a nu intra socoteste cum ai sã iesi. / Cine intrã fãrã tocmealã iese fãrã socotealã.   =   The sign invites you in, but your money redeem you out.
  130. Pãcatul vechi aduce rusine nouã.   =   Old sin makes new shame.
  131. A se pierde cu firea.   =   To slobber
  132. Printr-o crãpãturã micã strãbate apa în corabia cea mare.   =   A small leak will sink a great ship. / Little strokes fell great oaks. / A little stone in the way overturns a great wain.
  133. Pas cu pas departe duce. / Un pas dupã altul departe te duce.   =   Soft pace goes far. / Fair and softly goes far. / He that goes softly goes safely / slow but sure.
  134. A se produce.   =   To take place
  135. Punct slab.   =   Tender spot
  136. Printre spini trebuie sã umbli încãltat.   =   He that goes barefoot must not plant thorns.
  137. Prostia din fire n-are lecuire.   =   He that is born a fool is never cured.
  138. Pânã a nu râde de cel ce schiopãteazã, bagã de seamã bine, dacã tu umbli cu mult mai bine. / Nu râde de altii, uitã-te la tine.   =   He that mocks a cripple, ought to be whole. / If you mock the lame, you will go so yourself in time.
  139. Nu poti umbla cu smoalã si sã nu te ungi. / Cine s-atinge de smoalã si nu se mânjeste? / Cu pãcurarul când trãiesti, trebuie sã te mânjesti.   =   He that touches pitch shall be defiled. / He that has to do with what is foul never comes away clean / he that measures oil shall anoint his fingers.
  140. Pâinea nu vine singurã la tine, ci trebuie s-o cauti.   =   He that would eat the fruit must climb the tree.
  141. Din prisosul inimii grãieste gura.   =   Out of the abundance of the heart the mouth speaketh. / Out of the fullness of the heart the mouth speaks. / What the heart thinks, the tongue speaks.
  142. Pune mâna si o sã punã si Dumnezeu mila.   =   Use the means, and god will give the blessing.
  143. Nu e pãdure fãrã uscãturi.   =   There are black sheep in every flock.
  144. Sub piatra cea mai frumoasã, scorpia ascunsã zace.   =   There is a scorpion under every stone. / Snake in the grass.
  145. Prietenul omului este punga cu bani si sacul cu mãlai.   =   There is no companion like the penny.
  146. Pân-s-ajungi la Dumnezeu, mii de sfinti în drumul tãu, toti cu mâna-ntinsã ceu.   =   There is no going to heaven in a sedan. / To go to heaven in a featherbed.
  147. A fi pe drumul cel bun.   =   Be on the right scent.
  148. Preface-vor sãbiile în fiare de pluguri si lãncile lor în cosoare.   =   They shall beat their swords into ploughshares.
  149. Porumbii nu zboarã fripti în gurã. / Picã parã mãlãiatã în gura lui Nãtãfleatã. / Nimãnui nu-i picã mura-n gurã.   =   To think that larks will fall into one`s mouth ready roasted. / He thinks that roasted larks will fall into his mouth. / You may gape long enough ere a bird fall in your mouth. / If the sky falls we shall catch larks.
  150. Ce poti face singur nu astepta sã-ti facã altii.   =   If thou thyself canst do it, attend no other`s help or hand.
  151. Pestele mare cu îmbucãtura micã se prinde. / Cu râma micã se prinde pestele mare.   =   Throw out a sprat to catch a mackerel. / Throw out a sprat to catch a salmon (herring, whale) / bait a sprat to catch a herring.
  152. A se plictisi de ...   =   To tire of ...
  153. A se pricepe la cate ceva.   =   Be up to a thing or two
  154. Pomul dupã roade se cunoaste. / Copacul dupã fruct se cunoaste.   =   A tree is known by its fruit.
  155. Pentru un cui pierzi o potcoavã. / Din lipsa unui cui se pierde carul. / Pentru una a pierdut Stan cãciula.   =   For want of a nail the shoe is lost. / For want of a shoe the horse is lost. / For want of a horse the rider is lost. / Oft times for sparing of a little cost a man has lost the large coat for the hood.
  156. Ori te poartã cum ti-e vorba, ori vorbeste cum ti-e portul.   =   Be what you seem, and seem what you are.
  157. Para dupã ce se coace trebuie sã cadã.   =   When the pear is ripe, it falls.
  158. Anu poti da ce nu ai. / De unde nu-i, de acolo nu se varsã.   =   A man cannot give what he hasn`t got / He that has nothing need fear to lose nothing.
  159. Peste gardul mititel sare si-un cãtel.   =   Where the hedge is lowest, men may soonest over. / A low hedge is easily leaped over / men leap over where the hedge is lowest.
  160. Prieteni ai mesei, iar nu ai nevoii.   =   Wine is a turncoat. / Wine is a turncoat, first a friend, then an enemy.
  161. Prost e cel ce nu ia in seama si sfatul nevestei.   =   A woman`s advice is no great thing, but he who won`t take it is a fool.
  162. De putine vorbe înteleptul întelege, iar cel nebun nici când urechile i le spargi.   =   Few words to the wise suffice. / A word to a wise man is enough.
  163. Ce poti lucra astãzi nu lãsa pe mâine.   =   Work today, for you know not how much you may be hindered tomorrow.
  164. Ai priceput? / Ai bagat la cap?   =   Do you get that?
  165. Pentru fragã si frunza ti-e dragã.   =   If you love the boll, you cannot hate branches.
  166. Ploua cu galeata   =   Rain cats and dogs

Un Test simplu in fiecare zi

HTML
CSS
JavaScript
PHP-MySQL
Engleza
Spaniola
Care tag e folosit pentru a adauga liste cu definitii in element <dl>?
<dt> <dd> <li>
<dl>
 <dt>HTML</dt>
  <dd> - Hyper Text Markup Language</dd>
  <dd> - Limbaj de cod pentru pagini web</dd>
</dl>
Care proprietate CSS poate sa ascunda un element in pagina, lasand spatiu gol in locul lui?
display position visibility
#id {
  visibility: hidden;
}
Indicati evenimentul declansat cand se apasa clic pe un obiect in pagina.
onclick onmouseover onfocus
document.getElementById("id").onclick = function(){
  alert("http://www.MarPlo.net/");
}
Indicati variabila PHP ce contine datele din $_GET, $_POST si $_COOKIE.
$_SESSION $_GET $_REQUEST
if(isset($_REQUEST["id"])) {
  echo $_REQUEST["id"];
}
Care din urmatoarele cuvinte reprezinta un Verb?
lighting believe path
I believe in my path.
- Eu cred in calea mea.
Care din urmatoarele cuvinte reprezinta un Verb?
creer camino iluminación
creer = a crede; camino = cale /drum; iluminación = iluminare

Comments (0)

No comments, be the first who add

Add Comment

Close       
     

-
-
Write your comment (Maximum 1000 characters)
B I U Code    :) :( :P :D :S :O :=) :|H :X :-*

Optional, include a picture (maximum 250 kb, 800x600) Add this verification code:   c740f
Proverbe, expresii si zicatori

Last accessed pages

  1. Curs HTML gratuit Tutoriale HTML5 (30380)
  2. Aliniere DIV-uri pe aceeasi linie (1021)
  3. Trecutul simplu si continuu - Past Tense Simple and Continuous (33422)
  4. Tag-urile iframe si object (759)
  5. Prezentul simplu si continuu - Present Tense Simple and Continuous (47174)

Popular pages this month

  1. Gramatica limbii engleze - Prezentare Generala (3189)
  2. Prezentul simplu si continuu - Present Tense Simple and Continuous (2402)
  3. Cursuri si Tutoriale: Engleza, Spaniola, HTML, CSS, Php-Mysql, JavaScript, Ajax (1858)
  4. Prezent perfect si Prezent perfect continuu - Present perfect and Continuous (1397)
  5. Conditional IF in Limba Engleza - Fraze Conditionale (1337)