Proverbe, expresii si zicatori

P

1. A putea face ceva cat ai bate din palme.   =   Be able to do it on one`s head
2. Peste puterile cuiva.   =   Above one`s bend
3. Peste puterea de întelegere a cuiva.   =   Above one`s reach
4. Mai presus de normele stabilite/curente (iesit din comun)   =   Above the mark
5. In pas cu vremea.   =   Abreast of/with the times
6. Pe prieten în spate sã-l bati.   =   Admonish your friends in private, praise them in public.
7. A se pune bine cu stapînirea   =   Adore the rising sun
8. Un prieten face mai mult decât o pungã de galbeni.   =   A friend in a way is better than a penny in the purse.
9. In putere (foarte activ)   =   Alive and kicking
10. Din pricina (cauza)   =   All along of
11. A plati cu aceeasi moneda   =   Answer in kind
12. A fi prost dispus. (A fi cu capsa pusa.)   =   Be in a pet
13. Pofta vine mâncând.   =   Appetite comes with eating. / Eating and scratching wants but a beginning.
14. Ploaia din mai face mãlai. / Ploua-n mai, ai malai.   =   April rains for men; may, for beasts. / April rains for corn; may, for grass.
15. Pretutindeni (peste tot)   =   All of a shake / All over (all on the tremble)
16. Pasãrea în colivie nu se bucurã, si de e vie.   =   A bean in liberty is better than a comfit in prison. / Liberty is more worth than gold / lean liberty is better than fat slavery.
17. Pânã nu mãnânci cu omul la masa nu-l poti cunoaste.   =   Before you make a friend eat a bushel of salt with him. / You should know a man seven years before you stir his fire.
18. Pomul se-ndrepteazã de mic, nu de mare. / Îndoaie teiul pânã e tânãr.   =   Best to bend while it is a twig.
19. Pasãrea dupã glas se cunoaste (iar omul dupa vorba).   =   The bird is known by his note (the man by his words).
20. Putin cate putin (Bucata cu bucata).   =   Bit by bit
21. Ploaia care vine cu putere mare nu dureazã mult. / Ploaia mãrunticã multã vreme tine, iar cea repede, cum vine, asa se duce.   =   Blow the wind never so fast, it will fall at last.
22. A se pune cu burta pe carte.   =   Bone (at) a subject. (Bone up on a subject)
23. Fie pâinea cât de rea tot mai bunã în tara mea. / Fie pâinea cât de bunã nu-i bunã-n tarã strãinã. / Decât în tarã strãinã, cu pitã si cu slãninã, mai bine în satul tãu, cu mãlaiu cât de rãu.   =   Dry bread at home is better than roast meat abroad.
24. A pune gaz (paie) pe foc.   =   Bring oil to the fire (Add fuel to the fire)
25. A pierde timpul degeaba   =   Burn daylight
26. A pescui noaptea.   =   Burn the water
27. A pune capăt. / A curma.   =   Call a halt
28. A ponegri. / A defaima.   =   Call all to naught
29. Prieten adevãrat este acela care te sfãtuieste spre bine, iar nu acela care îti laudã nebuniile.   =   I cannot be your friend and your flatterer too.
30. Nu puteti sã slujiti lui Dumnezeu si lui Mamona.   =   You cannot serve god and mammon. / No man can serve two masters.
31. Pe porc nu-l faci sã bea apã din fedeles.   =   You can take a horse to the water, but you can`t make him drink.
32. Nu poti face pe gustul tuturora.   =   You can`t please everyone. / It is hard to please all parties / he that all men will please shall never find ease / he who pleased everybody died before he was born / he has need rise betimes that would please everybody.
33. Prin muncã si stãruintã vei ajunge la dorintã.   =   Care and diligence bring luck.
34. A proceda autoritar. / A face act de autoritate.   =   Carry things with a high hand
35. Prima impresie conteaza.   =   Cask savours of the first fill
36. A nu privi cu ochi buni. / A deochea.   =   Cast an evil eye (on)
37. A primi o sapuneala (chelfaneala).   =   Catch jesse
38. A se pripi. / A actiona in graba.   =   Catch the ball before the bound
39. A prinde momentul prielnic (favorabil). / A nu pierde vremea..   =   Catch time by the forelock
40. Pisica cu papuci nu prinde soareci. / Cu papuci în picioare nu prinde pisica soarecele.   =   A cat in gloves catches no mice.
41. Pisica dupã peste se prãpãdeste, dar nu si-ar uda labele sã-l prindã.   =   The cat would eat fish and would not wet her feet.
42. Prins asupra faptului.   =   Caught with the fang
43. A pune in lanturi (obezi).   =   Clap by the heels
44. A se pregati (de actiune).   =   Clear the decks (for action)
45. A se purta rece si distant cu ... / A-l trata de sus.   =   Come captain stiff over ...
46. A proceda deschis (corect, franc).   =   Come from the shoulder
47. Picãturile îndesate gãuresc si piatra. / Picãtura micã gãureste piatra tare.   =   Constant dropping wears away the stone.
48. A prinde iepurele cu carul.   =   Set a cow to catch a hare.
49. Din pielea altuia se fac curele lungi.   =   Men cut large thongs of other men`s leather. / All men are free of other men`s goods / men are very generous with what costs them nothing / to cut large shives of another`s loaf.
50. A fi prost ca noaptea. (A nu avea pic de minte.)   =   Be dead above the ears
51. Nu pune carul înaintea boilor.   =   Don`t put the cart before the horse.
52. A fi placut la vedere. (A avea o înfatisare placuta.)   =   Be easy on the eye
53. Pizma nu moare niciodatã.   =   Envy never dies.
54. A fi pe întelesul tuturor.   =   Be every man`s meat
55. Nu poti face fluier din orice lemn îti place. / Din orice lemn nu se face bucium. / Orice lemn nu face tãpus la bute.   =   Every reed will not make a pipe. / Every block will not make a mercury.
56. Tot pãcatul îsi cautã vinovatul.   =   Every sin brings its punishment with it. / As a man sinneth, so is his punishment.
57. Prieteniile rele stricã deprinderile cele bune. / Exemplele rele stricã moravurile bune.   =   Evil communications corrupt good manners.
58. Pilda-i cel mai bun dascal.   =   Example is better than precept. / A good example is the best sermon.
59. Pântecele se saturã, dar ochii niciodatã. / A avea ochii mai mari decât burta (pântecele).   =   The eye is bigger than the belly.
60. Un pãrinte pe toti copiii îi hrãneste, iar copiii toti p-un pãrinte nu-l pot hrãni. / Un tatã poate sã hrãneascã zece fii, dar zece fii nu pot sã hrãneascã un tatã.   =   One father is enough to govern one hundred sons, but not a hundred sons one father. / One father can support ten children; ten children cannot support one father.
61. Pãrintii mãnâncã mere acre (aguridã) si copiilor li se strepezesc dintii.   =   The fathers have eaten sour grapes, and the children`s teeth are set on edge.
62. Pãcatul mãrturisit este pe jumãtate iertat.   =   A fault confessed is half redressed.
63. Porcu-i tot porc si-n ziua de Pasti.   =   No fine cloth can hide the clown.
64. La prima vedere   =   At first blush
65. Pune oala la foc si iepurele în pãdure.   =   First catch your hare, then cook him. / First catch your hare.
66. Primul venit, primul servit.   =   First come, first served.
67. Pestele de la cap se-mpute.   =   The fish always stinks from the head downwards. / Fish begins to stink at the head.
68. Pestele cel mare înghite pe cel mic. / Pestii cei mari manâncã pe cei mici.   =   Big fish eat little fish. / The great fish eat up the small.
69. Pestele cere vin.   =   Fish must swim thrice.
70. Se potriveste. / E just. / Asa e.   =   Cap fits
71. Prost crede tot ce-i spui. / Prostul face ce vede si ce aude crede.   =   A fool believes everything.
72. Prostul care tace trece de-ntelept. / Chiar prostul, tãcând, de întelept toti-l cred.   =   Fools are wise as long as silent.
73. Prostul poate sã punã mai multe întrebãri decât poate un întelept sã rãspundã. / Un nebun întreabã si zece întelepti nu-i pot rãspunde.   =   Fools ask questions that wise men cannot answer. / A fool may ask more questions in an hour than a wise man can answer in seven years.
74. Prostul întâi vorbeste si apoi se gândeste.   =   A fool`s bolt is soon shot.
75. Un picior sãnãtos e mai de priintã decât douã catalige.   =   One foot is better than two crutches.
76. Patru ochi vãd mai bine decât doi. / Ochi multi mai bine vãd.   =   Four eyes see more than two. / Two eyes can see more than one.
77. Un prieten face mai mult decât o pungã de galbeni.   =   A friend in a way is better than a penny in the purse. / A friend in the market is better than money in the chest.
78. Prietenul la vreme de nevoie se cunoaste. / În vremea necazului se cunosc prietenii.   =   A friend in need is a friend indeed. / A friend is never known till a man have need.
79. Prietenul vechi e ca si vinul; cu cât e mai vechi, cu atât e mai bun.   =   Old friends and old wine and old gold are best. / Old friends and old wine are best.
80. Punga i-a fãcut pãianjen la gurã.   =   Friends tie their purse with a cobweb thread.
81. A pune paie pe foc   =   Add fuel (oil) to the fire
82. A o pati.   =   To get it
83. Prieten adevãrat, avere nepretuitã.   =   A good friend is a treasure.
84. Pãstorul cel bun, cel ce tunde si nu beleste. / Pãstorul cel bun, cel ce tunde oaia si nu o jupoaie.   =   A good shepherd must fleece his sheep, not flay them. / Where every hand fleeceth, the sheep goes naked.
85. A prinde sarpele cu mâna altuia (nebunului).   =   It is good to strike the serpent`s head with your enemy`s hand. / Take the chestnuts out of the fire with the cat`s paw.
86. Nu poate pom bun sã facã roade rele. / Pomul bun dupa roade bune se cunoaste.   =   A good tree cannot bring forth evil fruit. / Good fruit of a good tree. / A tree is known by its fruit.
87. Paza bunã trece primejdia rea.   =   Good watch prevents misfortune.
88. Pentru corabie mare trebuie apã multã.   =   A great ship asks deep waters.
89. Nu poti îndrepta lumea cu umãrul.   =   Hard is for any man all faults to mend.
90. Porcul ori încotro face, lui tot noroiul îi place; din ce e nu-l poti preface.   =   It is hard to break a hog of an ill custom.
91. La plãcinte înainte si la rãzboi înapoi.   =   He has two stomachs to eat and one to work.
92. Pusca, calul si femeia nu se împrumutã. / Trei lucruri nu se împrumutã: calul, nevasta si pusca.   =   A horse, a wife, and a sword may be shewed, but not lent.
93. Pomul bun dupa roadele bune se cunoaste.   =   If better were within, better would come out.
94. Sã nu prinzi peste înaintea sacului.   =   It is ill fishing before the net.
95. Picãtura cea mai de pe urmã vasul gãureste.   =   The last drop makes the cup run over. / The last straw breaks the camel`s back.
96. Cei de pe urmã vor fi întâi.   =   The last shall be the first.
97. A pune mare pret pe.   =   To lay great store upon
98. La porc si la scump îi iei folosul dupã moarte. / Porcul tocma dupã ce moare, pe toti saturã de unsoare.   =   He is like a swine, he`ll never do good while he lives. / A covetous man does nothing that he should till he dies.
99. Cum e pomul si rodul. / Pomul din rodul lui se cunoaste, de e bun sau de e rãu.   =   Like tree, like fruit.
100. Piatra (Buturuga) micã rãstoarnã carul mare.   =   A little stone in the way overturns a great wain. / Little strokes fell great oaks. / A small leak will sink a great ship.
101. Cel ce priveste la joc mai bine judecã decât cel în joc.   =   Lookers-on see more than players. / Lookers-on see most of the game / standers-by see more than gamesters.
102. Cel cu pagubã îi si cu pãcatul. / Omul cu pagubã e si cu pãcate.   =   The loser is always laughed at. / Loss embraces shame.
103. Prieteni noi sã-ti faci, dar d-ãi bãtrâni sã nu te lasi. / Niciodatã, pentru un prieten nou câstigat, nu lepãda pe cel vechi.   =   Make new friends but keep the old. / Old acquaintance will soon be remembered.
104. Nu poti sluji la doi stãpâni deodatã.   =   No man can serve two masters. / You cannot serve god and mammon.
105. Picãturã cu picãturã se face lacul mare. / Apele mici fac râurile mari. / Strop dupã strop face siroi de apã.   =   Many drops make a shower. / Large streams from little fountains flow. / Many small make a great / penny and penny laid up will be many.
106. Putin si des face mult.   =   Many small make a great. / Many a little makes a mickle. / Many drops make a shower / penny and penny laid up will be many.
107. Privitul nu costa. / Privitul are voie oricine   =   Cat may look at a king
108. Paraua e micã, dar loc mare prinde.   =   Money commands all. / All things are obedient to money / love does much, money does everything. / Money will do anything..
109. Prea mult zgomot pentru un nimic.   =   Much ado for nothing
110. Nu pune degetul între ciocan si nicovalã.   =   Put not thy hand between the bark and the tree. / Between the hammer and the anvil.
111. Putin scrantit /ticnit (sarit de pe fix)   =   Bit off
112. La prima încercare   =   At one dash
113. Pe-o ureche intrã si pe alta iese. / Ce intrã pe o ureche iese pe alta.   =   In at one ear and out at the other.
114. Pãunul pene frumoase, dar picioare urâte.   =   The peacock hath fair feathers, but foul feet.
115. Piperu e negru, dar mãnâncã vodã cu el la masã.   =   Pepper is black and hath a good smack. / Spice is black, but it has a sweet smack.
116. Pãmântul te naste, pãmântul te creste, pãmântul te mistuieste.   =   A piece of churchyard fits everybody.
117. Pomul pãduret, poame pãdurete face.   =   Plant the crab-tree where you will, it will never bear pippins.
118. Nu e plãcere fãrã durere.   =   No pleasure without pain. / No pleasure without repentance. / After joy comes annoy / after pleasure comes pain.
119. Practica e mama invataturii. Practica face pe mester bun. / Multa lucrare face pe mester bun.   =   Practice makes perfect. / Use makes mastery.
120. A pune ceva la cale.   =   To put up to something
121. O problema de viata si moarte.   =   A question of life and death
122. Ploaia de dimineatã nu tine mult.   =   Rain before seven; fine before eleven.
123. Piatra care se rostogoleste din loc în loc nu prinde muschi.   =   A rolling stone gathers no moss.
124. Ca un punct de reper   =   As a rough guide
125. Pisica opãritã fuge si de apã rece. / Cine s-a fript cu ciorba sufla si-n iaurt.   =   A scalded cat fears cold water. / Once bitten twice shy. / He that has been bitten by a serpent is afraid of a rope.
126. A pune lupul paznic la oi.   =   To set the wolf to keep the sheep. / You give the wolf the wether to keep. / To set the fox to keep his geese.
127. De ploaie repede sã nu te sperii.   =   The sharper the storm, the sooner it`s over.
128. Plãcerea scurtã, cãintã lungã. / Dupã o scurtã plãcere urmeazã o lungã durere.   =   Short pleasure, long pain. / In war, hunting, and love men for one pleasure a thousand griefs prove.
129. Pânã a nu intra socoteste cum ai sã iesi. / Cine intrã fãrã tocmealã iese fãrã socotealã.   =   The sign invites you in, but your money redeem you out.
130. Pãcatul vechi aduce rusine nouã.   =   Old sin makes new shame.
131. A se pierde cu firea.   =   To slobber
132. Printr-o crãpãturã micã strãbate apa în corabia cea mare.   =   A small leak will sink a great ship. / Little strokes fell great oaks. / A little stone in the way overturns a great wain.
133. Pas cu pas departe duce. / Un pas dupã altul departe te duce.   =   Soft pace goes far. / Fair and softly goes far. / He that goes softly goes safely / slow but sure.
134. A se produce.   =   To take place
135. Punct slab.   =   Tender spot
136. Printre spini trebuie sã umbli încãltat.   =   He that goes barefoot must not plant thorns.
137. Prostia din fire n-are lecuire.   =   He that is born a fool is never cured.
138. Pânã a nu râde de cel ce schiopãteazã, bagã de seamã bine, dacã tu umbli cu mult mai bine. / Nu râde de altii, uitã-te la tine.   =   He that mocks a cripple, ought to be whole. / If you mock the lame, you will go so yourself in time.
139. Nu poti umbla cu smoalã si sã nu te ungi. / Cine s-atinge de smoalã si nu se mânjeste? / Cu pãcurarul când trãiesti, trebuie sã te mânjesti.   =   He that touches pitch shall be defiled. / He that has to do with what is foul never comes away clean / he that measures oil shall anoint his fingers.
140. Pâinea nu vine singurã la tine, ci trebuie s-o cauti.   =   He that would eat the fruit must climb the tree.
141. Din prisosul inimii grãieste gura.   =   Out of the abundance of the heart the mouth speaketh. / Out of the fullness of the heart the mouth speaks. / What the heart thinks, the tongue speaks.
142. Pune mâna si o sã punã si Dumnezeu mila.   =   Use the means, and god will give the blessing.
143. Nu e pãdure fãrã uscãturi.   =   There are black sheep in every flock.
144. Sub piatra cea mai frumoasã, scorpia ascunsã zace.   =   There is a scorpion under every stone. / Snake in the grass.
145. Prietenul omului este punga cu bani si sacul cu mãlai.   =   There is no companion like the penny.
146. Pân-s-ajungi la Dumnezeu, mii de sfinti în drumul tãu, toti cu mâna-ntinsã ceu.   =   There is no going to heaven in a sedan. / To go to heaven in a featherbed.
147. A fi pe drumul cel bun.   =   Be on the right scent.
148. Preface-vor sãbiile în fiare de pluguri si lãncile lor în cosoare.   =   They shall beat their swords into ploughshares.
149. Porumbii nu zboarã fripti în gurã. / Picã parã mãlãiatã în gura lui Nãtãfleatã. / Nimãnui nu-i picã mura-n gurã.   =   To think that larks will fall into one`s mouth ready roasted. / He thinks that roasted larks will fall into his mouth. / You may gape long enough ere a bird fall in your mouth. / If the sky falls we shall catch larks.
150. Ce poti face singur nu astepta sã-ti facã altii.   =   If thou thyself canst do it, attend no other`s help or hand.
151. Pestele mare cu îmbucãtura micã se prinde. / Cu râma micã se prinde pestele mare.   =   Throw out a sprat to catch a mackerel. / Throw out a sprat to catch a salmon (herring, whale) / bait a sprat to catch a herring.
152. A se plictisi de ...   =   To tire of ...
153. A se pricepe la cate ceva.   =   Be up to a thing or two
154. Pomul dupã roade se cunoaste. / Copacul dupã fruct se cunoaste.   =   A tree is known by its fruit.
155. Pentru un cui pierzi o potcoavã. / Din lipsa unui cui se pierde carul. / Pentru una a pierdut Stan cãciula.   =   For want of a nail the shoe is lost. / For want of a shoe the horse is lost. / For want of a horse the rider is lost. / Oft times for sparing of a little cost a man has lost the large coat for the hood.
156. Ori te poartã cum ti-e vorba, ori vorbeste cum ti-e portul.   =   Be what you seem, and seem what you are.
157. Para dupã ce se coace trebuie sã cadã.   =   When the pear is ripe, it falls.
158. Anu poti da ce nu ai. / De unde nu-i, de acolo nu se varsã.   =   A man cannot give what he hasn`t got / He that has nothing need fear to lose nothing.
159. Peste gardul mititel sare si-un cãtel.   =   Where the hedge is lowest, men may soonest over. / A low hedge is easily leaped over / men leap over where the hedge is lowest.
160. Prieteni ai mesei, iar nu ai nevoii.   =   Wine is a turncoat. / Wine is a turncoat, first a friend, then an enemy.
161. Prost e cel ce nu ia in seama si sfatul nevestei.   =   A woman`s advice is no great thing, but he who won`t take it is a fool.
162. De putine vorbe înteleptul întelege, iar cel nebun nici când urechile i le spargi.   =   Few words to the wise suffice. / A word to a wise man is enough.
163. Ce poti lucra astãzi nu lãsa pe mâine.   =   Work today, for you know not how much you may be hindered tomorrow.
164. Ai priceput? / Ai bagat la cap?   =   Do you get that?
165. Pentru fragã si frunza ti-e dragã.   =   If you love the boll, you cannot hate branches.
166. Ploua cu galeata   =   Rain cats and dogs