Rugaciunea Broastei de Anthony de Mello

[MarPlo]

Rugaciunea Broastei este o carte de spiritualitate scrisa de Anthony de Mello; contine povestiri scurte, majoritatea amuzante, pline de intelepciune din numeroase tari, culturi si religii. Ele apartin mostenirii spirituale si umorului popular al intregii umanitati. Talentul autorului consta in culegerea si ordonarea lor spre a ne ghida pe calea iluminarii prin intermediul cunoasterii de sine.

- Puteti sa descarcati cartea in format text PDF de la: marplo.net/blog/rugaciunea-broastei

Cateva povestiri din carte

Un filozof care nu avea decât o singura pereche de pantofi l-a rugat pe cizmar sa i le repare, în timp ce el astepta alaturi.
- Este ora închiderii, i-a spus cizmarul, asa ca nu le pot repara chiar acum. De ce nu treceti mâine sa le luati?
- Nu am decât o singura pereche de pantofi si nu pot merge pe strada cu picioarele goale.
- Nicio problema. Va pot împrumuta o pereche de pantofi uzati pâna mâine.
- Ce!? Sa pot pantofii altcuiva? Drept cine ma iei?
- De ce va deranjeaza sa purtati în picioare pantofii altcuiva, atât timp cât nu va deranjeaza sa purtati în minte ideile altor persoane?

Un preot a intrat într-o crâsma si a descoperit indignat ca aceasta este plina cu enoriasi de-ai sai. El i-a mustrat si i-a condus în grup catre biserica. Aici, el s-a asezat la amvon si le-a spus:
- Toti cei care doresc sa ajunga în rai sa se aseze în coloana pe partea stânga.
Toata lumea s-a asezat în coloana pe partea stânga, cu exceptia unui barbat care s-a încapatânat sa ramâna pe loc. Preotul l-a privit cu asprime si l-a întrebat
: - Tu nu doresti sa ajungi în rai?
- Nu, i-a raspuns omul.
- Vrei sa spui ca preferi sa ramâi acolo si sa nu ajungi în rai atunci când vei muri?
- Sigur ca vreau sa ajung în rai atunci când voi muri. Credeam ca întrebarea ta se refera la momentul prezent.

Noi suntem gata sa mergem pâna la capat, dar numai atunci când frânele noastre nu mai functioneaza!

O bătrână chinezoaică a susţinut financiar un călugăr timp de douăzeci de ani, în timp ce el îşi petrecea tot timpul în meditaţie.
La sfârşitul perioadei, femeia s-a întrebat ce progrese a făcut călugărul. De aceea, s-a decis să îl pună la încercare. Ea a chemat o tânără fată şi l-a spus:
- Du-te în colibă şi îmbrăţişează-l. Apoi întreabă-l: "Ce vom face în continuare?"
Zis şi făcut. Fata s-a dus noaptea în coliba călugărului, l-a îmbrăţişat, după care l-a întrebat:
- Ce vom face în continuare?
Indignat, călugărul a alungat-o pe ispititoare cu o mătură.
Când fata s-a întors şi i-a povestit bătrânei ce s-a întâmplat, aceasta a exclamat furioasă:
- Şi când te gândeşti că l-am hrănit timp de douăzeci de ani! Nu ţi-a arătat niciun fel de înţelegere faţă de nevoile tale, nicio dorinţă de a te ghida pentru a-ţi corecta greşeala. Chiar dacă nu trebuia să cedeze în faţa pasiunii, m-aş fi aşteptat ca după atâţia ani de rugăciune să îşi dezvolte cât de cât compasiunea.

Oamenii nu reactioneaza in fata realitatii, ci a ideilor din mintile lor.

Spiritualitatea nu înseamnă a şti ceea ce îţi doreşti, ci a înţelege de ce anume nu ai nevoie.

Oamenii în vârsta nu se simt singuri pentru ca nu au cu cine sa îsi împarta povara pe care o duc, ci pentru ca nu sunt dispusi sa împarta decât propria lor povara.

Cu ocazia zilei sale de nastere, reporterul i-a luat un interviu unei femei în vrâsta de optzecisicinci de ani. El a întrebat-o:
- Ce sfat le puteti da celor care au aceeasi vârsta cu dumneavoastra?
- Ei bine, a raspuns batrânica cu întelepciune, la vârsta noastra este foarte important sa ne folosim întregul potential care ne-a mai ramas; în caz contrar, riscam sa ne uscam de tot. De aceea, trebuie sa ne înconjuram de oameni si, pe cât posibil, sa ne câstigam existenta prin serviciile facute altor persoane. Aceasta este singura modalitate prin care putem ramâne vii si ne putem pastra bunastarea interioara.
- Pot sa va întreb ce faceti de fapt dumneavoastra pentru a va câstiga existenta, la vârsta dumneavoastra?
- Ajut o batrâna din vecini, a venit raspunsul neasteptat, dar plin de candoare.

Iubirea vindeca pe toata lumea - atât pe cei care o primesc cât si pe cei care o daruiesc.

Cea mai buna supa

O femeie din sat a ramas surprinsa sa gaseasca odata la usa un strain bine îmbracat cerându-i ceva de mâncare.
- Îmi pare rau, i-a raspuns ea, dar momentan nu am nimic de mâncare în casa.
- Nu-ti face probleme, i-a raspuns strainul cu amabilitate. Am la mine un plic cu supa instant. Daca ma vei lasa sa îl pun într-o oala cu apa clocotita, voi face cea mai buna supa din lume. Te rog sa alegi însa o oala foarte mare.
Femeia era curioasa. A pus o oala foarte mare cu apa pe foc, dar nu s-a putut abtine sa nu îi spuna unei vecine despre plicul magic cu supa instant al strainului. Pâna când apa a dat în clocot, toti vecinii se adunasera sa îl vada pe strain si plicul lui de supa. Strainul a varsat continutul plicului în apa clocotita, dupa care a gustat din supa si a exclamat extaziat:
- Delicios! Nu ar mai avea nevoie decât de câtiva cartofi.
- Am eu cartofi în bucatarie, a strigat o femeie din vecini.
În câteva minute ea s-a întors cu un castron plin cu cartofi gata taiati, pe care i-a aruncat în oala cu supa.
Strainul a gustat din nou supa si a spus:
- Excelent! Daca am putea adauga si niste ciuperci, gustul ar fi însa perfect.
O alta gospodina a alergat imediat acasa si a adus cateva ciuperci, pe care strainul le-a acceptat în mod gratios si le-a aruncat în oala cu supa. Dupa ce aceasta a fiert, el a gustat din nou supa, dupa care si-a ridicat ochii catre cer si a spus:
- Ce gust! Daca am mai putea adauga niste morcovi, câteva cepe si niste patrunjel, ar fi o supa ideala.
O alta vecina a alergat acasa si a adus legumele cerute. Dupa ce au fost adaugate si acestea, strainul a gustat din nou supa, dupa care a spus pe un ton de comanda:
- Sare si piper.
- Avem aici, a strigat cineva.
A urmat o noua comanda:
- Farfurii pentru toata lumea!
Oamenii s-au grabit sa aduca farfurii, ba cineva a adus chiar niste pâine si câteva fructe.
Toata lumea s-a asezat la masa, în timp ce strainul împartea în stânga si în dreapta din delicioasa supa. Toti râdeau si sporovaiau fericiti, bucurându-se de prima lor masa în comun. În mijlocul veseliei generale, strainul s-a facut disparut în tacere, lasând în urma lui un alt plic cu supa magica, pentru ca satenii sa îl poata folosi atunci când doreau sa mai guste o data din cea mai delicioasa supa din lume.