Premiul Nobel pentru fizică 2020
Scris: Mie Oct 07, 2020
Premiul Nobel pentru fizică 2020 a fost atribuit britanicului Roger Penrose, germanului Reinhard Genzel și americancei Andrea Ghez, trei pionieri în studiile privind găurile negre.
Penrose (89 de ani) a câștigat premiul pentru faptul că a descoperit că "formarea unei găuri negre este o predicție solidă a teoriei relativității generale".
Genzel (68 de ani) și Ghez (55 de ani) au fost recompensați pentru "descoperirea unui obiect supermasiv în centrul galaxiei noastre", a explicat juriul Nobel, anunțând acest premiu la Stockholm.
Andrea Ghez devine a patra femeie care câștigă un premiu Nobel pentru Fizică, cel mai "masculin" dintre cele șase premii scandinave.
Laureatul britanic primește jumătate din premiul de circa un milion de euro, în timp ce ceilalți doi fizicieni vor împărți a doua jumătate.
Găurile negre supermasive sunt o enigmă pentru astrofizică iar formarea lor este în centrul studiilor astrofizicii moderne. Cercetătorii cred că acestea consumă, cu o viteză enormă, gazele emise de galaxiile foarte dense care le înconjoară.
Cum sunt invizibile, ele nu pot fi observate decât prin fenomenele pe care le provoacă în mediul apropiat.
Interesul pentru găuri negre a crescut după publicarea, în 1915 a teoriei generale a relativității de către Albert Einstein care a spus că materia deformează și structura spațiului și a timpului. O stea masivă ar putea, din această perspectivă, să colapseze în ea însăși până la a ajunge să fie un punct cu masă ce tinde către zero și gravitație infinită, ceea ce s-a numit mai târziu "singularitate gravitațională".
Singularitatea gravitațională este un punct de concentrație infinită și cu o forță gravitațională imensă. Se presupune că găurile negre ar avea în centrul lor o singularitate gravitațională, atrăgând prin gravitație absolut tot ce se află împrejur, inclusiv lumina.
Penrose (89 de ani) a câștigat premiul pentru faptul că a descoperit că "formarea unei găuri negre este o predicție solidă a teoriei relativității generale".
Genzel (68 de ani) și Ghez (55 de ani) au fost recompensați pentru "descoperirea unui obiect supermasiv în centrul galaxiei noastre", a explicat juriul Nobel, anunțând acest premiu la Stockholm.
Andrea Ghez devine a patra femeie care câștigă un premiu Nobel pentru Fizică, cel mai "masculin" dintre cele șase premii scandinave.
Laureatul britanic primește jumătate din premiul de circa un milion de euro, în timp ce ceilalți doi fizicieni vor împărți a doua jumătate.
Găurile negre supermasive sunt o enigmă pentru astrofizică iar formarea lor este în centrul studiilor astrofizicii moderne. Cercetătorii cred că acestea consumă, cu o viteză enormă, gazele emise de galaxiile foarte dense care le înconjoară.
Cum sunt invizibile, ele nu pot fi observate decât prin fenomenele pe care le provoacă în mediul apropiat.
Interesul pentru găuri negre a crescut după publicarea, în 1915 a teoriei generale a relativității de către Albert Einstein care a spus că materia deformează și structura spațiului și a timpului. O stea masivă ar putea, din această perspectivă, să colapseze în ea însăși până la a ajunge să fie un punct cu masă ce tinde către zero și gravitație infinită, ceea ce s-a numit mai târziu "singularitate gravitațională".
Singularitatea gravitațională este un punct de concentrație infinită și cu o forță gravitațională imensă. Se presupune că găurile negre ar avea în centrul lor o singularitate gravitațională, atrăgând prin gravitație absolut tot ce se află împrejur, inclusiv lumina.