Notiuni fundamentale despre bazele de date SQL

Curs Php-mysql

• Învatati modul in care este structurata o baza de date
• Învatati modul de proiectare a unei baze de date
• Învatati sa creati baze de date MySQL si tabele
• Învatati sa stergeti si sa modificati tabele dintr-o baza de date MySQL

Acesta lectie explica bazele de date relationale si modul de utilizare a acestora.
Spre deosebire de fisiere, bazele de date prezinta multe avantaje, inclusiv o mai mare protectie a integritatii datelor si asigurarea partajarii datelor.
In aceasta lectie va fi prezentat SQL, limbajul standard pentru crearea, accesul si manipularea bazelor de date relationale. Detaliile (cu precadere sintaxa SQL sunt cele referitoare la MySQL, cel mai popular limbaj de baze de date folosit cu PHP.

1. Structura unei baze de date relationale

O baza de date relationale stocheaza datele în tabele, iar fiecare tabel stocheaza in coloane informatii despre un anumit tip de element.
In continuare puteti vedea un tabel caracteristic dintr-o baza de date relationala care prezinta personalitati istorice ale Americii.

PersoanaID	Nume	AnNastere
001	George Washington	1732
002	John Adams	1735
003	Thomas Jefferson	1743

Primul rând al tabelului atribuie nume pentru fiecare coloana.
Fiecare rând al tabelului, altul decât primul rând, descrie o singura personalitate. De exemplu, al doilea rând descrie o personalitati pe nume George Washington.
Fiecare coloana, descrie un anumit atribut al personalitatii De exemplu, a doua coloana contine numele personalitatilor, iar a treia coloana contine anii în care s-au nascut acestia.
Pentru a se putea face referire, mai usor, la un anumit rând al tabelului, se obisnuieste ca fiecare tabel sa contina o coloana care identifica în mod unic fiecare rând. Aceasta coloana se numeste "cheia primara" a tabelului. In exemplul prezentat, coloana numita "PersoanaID" serveste drept cheie primara.
Daca nici o coloana nu contine o valoare unica pentru fiecare rând, se pot combina valorile mai multor coloane pentru a crea o "cheie primara compusa".
O baza de date relationala se numeste astfel datorita capacitatii sale de a stabili relatii între date din mai multe tabele.
Urmatorul exemplu prezinta doua tabele si o relatie între acestea.

PersoanaID Nume AnNastere 001 George Washington 1732 002 John Adams 1735 003 Thomas Jefferson 1743

Meserie PersoanaID Arhitect 003 General 001 Filozof 002

Al doilea tabel contine informatii despre meseriile caracteristice ale persoanelor prezentate in exemplul anterior. Mai precis, tabelul identifica persoana cu o anumita meserie. Numele meseriei serveste drept cheie primara a tabelului, care mai contine, în afara de aceasta, o singura coloana.
Coloana respectiva stocheaza atributul "PersoanaID" din primul tabel, al persoanei care cunoaste meseria descrisa de un anumit rând. De exemplu, angajatul cu numarul 003 este arhitect.
Retineti ca "PersoanaID" este atât cheia primara a tabelului original, dar si o coloana din noul tabel. Coloana "PersoanaID" a noului tabel se numeste "cheie externa"; desi nu este cheia primara a noului tabel, este cheia primara a unui alt tabel.

Aplicatia software care gazduieste o baza de date se numeste "sistem de gestiune a bazelor de date" (SGBD). Exista multe sisteme de gestiune a bazelor de date, printre cele mai populare asemenea sisteme se numara: DB2 , Interbase , MySQL , Oracle , Postgresql , SQL Server , Sybase .
MySQL este cel mai popular sistem de gestiune a bazelor de date destinat utilizarii cu PHP, în mare masura deoarece este gratuit. Totusi, prin intermediul PHP este posibil accesul la aproape orice SGBD modern.

Bazele de date relationale înteleg SQL (Structured Query Language), un limbaj relativ simplu, folosit pentru solicitarea datelor. In ciuda simplitatii sale, SQL este un limbaj foarte puternic, care poate obtine accesul la date stocate în mai multe tabele, poate filtra datele dorite si poate sorta, rezuma si afisa rezultatele.
În general, bazele de date relationale îsi stocheaza datele într-un singur fisier sau catalog. Aceasta caracteristica de organizare faciliteaza administrarea datelor, deoarece executarea copiei de siguranta, respectiv restaurarea unui singur fisier sau catalog se realizeaza mai usor.
Sistemele de gestiune a bazelor de date relationale necesita mai multe cicluri de procesor pentru a satisface o cerere de date decât cele necesare pentru accesul la un fisier normal, dar ofera protectie sporita a datelor, iar pentru accesul la distanta usureaza traficul deoarece majoritatea operatiilor sunt efectuate de programul SQL, astfel singurele date transmise in retea ar fi rezultatul cerut.

2. Proiectarea unei baze de date

Cand creati un tabel intr-o baza de date, este important sa tineti cont de "cheia primara" si sa va bazati pe aceasta. Coloanele dintr-un tabel trebuie sa se bazeze pe cheia primara în totalitatea sa.
O alta operatie importanta este specificarea unui tip de date pentru fiecare coloana. Majoritatea bazelor de date relationale accepta urmatoarele tipuri de date generale:

• Caracter
• Întreg
• Zecimal
• Data si ora
• Binar

Tabelul urmator rezuma tipurile de date cele mai frecvent utilizate, acceptate de MySQL si de majoritatea bazelor de date relationale. MySQL accepta multe alte tipuri de date, dar acestea sunt cele mai folosite.

Principalele tipuri de date din MySQL
Tip de date	Descriere
BLOB	- Date binare arbitrare, cu o lungime maxima de 65535 octeti
CHAR(m)	- Un sir de caractere de lungime fixa, cu un maxim de m caractere, unde m este mai mic decât 256. Pentru obtinerea lungimii dorite, se insereaza spatii finale
DATE	- O data în format an-luna-zi; de exemplu 2008-10-15
DECIMAL DECIMAL(m,d)	- Un numar zecimal, reprezentat sub forma de sir cu "m" cifre, din care "d" se afla la dreapta punctului zecimal. Daca "m" si "d" sunt omise, în mod prestabilit se vor utiliza valorile 10 si 0
DOUBLE DOUBLE (m, d)	- Un numar cu virgula mobila, cu dubla precizie, având o latime de afisare egala cu "m" si un numar de "d" cifre dupa virgula.
FLOAT(m,d)	- Un numar cu virgula mobila, cu simpla precizie, având o latime de afisare egala cu "m" si un numar de "d" cifre dupa virgula
INTEGER INTEGER UNSIGNED	- Un întreg pe 32 de biti. Daca se specifica atributul UNSIGNED, domeniul de valori este cuprins între 0 si 4294967295; în caz contrar, domeniul este cuprins între valorile -2147483648 si 2147483647
NUMERIC NUMERIC (m, d)	- Similar cu DECIMAL
REAL REAL(m, d)	- Similar cu DOUBLE
SMALLINT SMALLINT UNSIGNED	- Un întreg pe 16 biti. Daca se specifica atributul UNSIGNED, domeniul de valori este cuprins între 0 si 65535; în caz contrar, domeniul este cuprins între valorile –32768 si 32767
TIME TIMESTAMP TIMESTAMP(m)	- Ora în format ora-minut-secunda; de exemplu, 08-20-00. O valoare de tip data si ora, în format an-luna-zi ora-minut-secunda; de exemplu, 1976-01-05 00:00:00. Aceasta reprezentare este similara celei returnate de functiile UNIX. Pt. stocare valoarea este transformata din timpul curent in UTC si transformata invers la solicitarea datei.
VARCHAR(m)	- Un sir caracter de lungime variabila, cu un maximum de "m" caractere, unde m este mai mic decât 256 pentru versiuni MySQL anterioare 5.0.3, iar pt. cele mai noi limita este 65 535 bytes. Spatiile finale au fost eliminate

Iata cateva indicatii pentru selectarea tipurilor de date:

• - Alegeti BLOB ca tip pentru datele pe care nu trebuie sa le manipulati si la care nu veti obtine acces prin intermediul limbajului SQL.
• - Alegeti un tip data sau ora adecvat pentru coloanele care contin date calendaristice sau ore.
• - Alegeti un tip numeric pentru coloanele folosite pentru numere sau în calcule.
• • - Pentru cantitati foarte mari sau foarte mici, alegeti DOUBLE ca tip de date.
  • - Pentru coloane care contin numere fara parte zecimala de dimensiuni medii, alegeti SMALLINT sau INTEGER ca tip de date.
  • - Pentru alte coloane care contin date numerice, alegeti DECIMAL ca tip de date.
• - Alegeti CHAR sau VARCHAR ca tip pentru celelalte coloane, chiar si pentru cele care contin cifre, cum ar fi un cod postal.

3. Crearea unei baze de date MySQL si a unui tabel

Dupa atata teorie, sa trecem la lucruri mai practice.
La început, o baza de date nu contine tabele. Pentru a crea o baza de date si apoi un tabel într-o baza de date, folositi un sub-limbaj SQL special, cunoscut sub numele de Data Definition Language (DDL).
Puteti emite comenzi DDL si alte comenzi SQL prin intermediul unui interpretor SQL sau prin intermediul PHP. Pentru inceput va fi prezentat modul de emitere a comenzilor SQL folosind un interpretor SQL. In lectiile urmatoare va fi prezentat modul de emitere a comenzilor SQL utilizând PHP.
Dupa ce aveti instalat MySQL, deschideti iterpretorul "MySQL Command Line Client" (asemanator cu, "Command Promt") in care scrieti comenzile SQL (În general, SQL nu este sensibil la diferenta între majuscule si minuscule. Deci, puteti scrie comensile cum preferati, cu majuscule sau minuscule).
Ca regula, dupa scrierea comenzilor, la sfarsit trebue sa fie caracterul "punct si virgula" (;)
Pentru a crea o baza de date, folositi urmatoarea comanda:

• CREATE DATABASE nume_db;

Unde "nume_db" este numele bazei de date care va fi creata.
Inainte de a crea un tabel sau a lucra cu alte comenzi intr-o baza de date, trebuie sa intrati in baza de date existenta, acest lucru se face folosind comanda:

• USE nume_db;

Unde "nume_db" este numele bazei de date. Cu aceeasi comanda "USE nume_db" se schimba si baza de date in care vrem sa lucram.
Pentru a crea un tabel într-o baza de date, emiteti comanda "CREATE TABLE", care are urmatoarea forma:

• CREATE TABLE tabel (coloana tip, coloana tip, …);

Unde "tabel" este numele tabelului, "coloana" este numele unei coloane, "tip" este tipul datelor incluse în coloana, se poate specifica un numar nedefinit de coloane.
De exemplu, comanda urmatoare creeaza un tabel numit "carte", care contine coloanele "carteid", "titlu" si "pret": - În afara tipului de date, intre paranteze, puteti specifica si alte atribute optionale ale unei coloane:

• NOT NULL - Fiecare rând trebuie sa contina o valoare a coloanei asociate; valorile nule nu sunt permise.
• DEFAULT valoare - Daca nu este data o valoare a coloanei asociate, se va presupune valoarea specificata.
• AUTO INCREMENT - MySQL va repartiza în mod automat un numar de serie ca valoare a coloanei asociate.
• PRIMARY KEY - Coloana asociata este cheia primara a tabelului care o contine.

Iata un exemplu ceva mai complicat de creare a unui tabel, care foloseste unele din aceste atribute optionale:

4. Stergerea si modificarea unui tabel

Stergerea unui tabel sau a unei coloane este un act irevocabil, datele fiind definitiv sterse.
Pentru a sterge un tabel, scrieti urmatoarea comanda:

• DROP TABLE tabel;

Unde "tabel" este numele tabelului care va fi sters.
Dupa crearea unui tabel, îl puteti modifica prin emiterea unei comenzi "ALTER TABLE", care are mai multe forme.
Urmatoarea forma a comenzii va permite sa stergeti o coloana din tabel:

• ALTER TABLE tabel DROP coloana;

Unde "tabel" este numele tabelului care va fi modificat, iar "coloana" este numele coloanei care va fi stearsa.
O alta forma a comenzii va permite sa adaugati o noua coloana în tabel:

• ALTER TABLE tabel ADD coloana tip [optiuni];

Unde "tabel" este numele tabelului care va fi modificat, "coloana" este numele coloanei care va fi adaugata, "tip" este tipul noii coloane, iar "[optiuni]" constituie toate optiunile dorite, precum PRIMARY KEY.
De exemplu, pentru a adauga coloana "pretnou" la tabelul "carte", scrieti comanda: Pentru a vedea toate bazele de date create in MySQL, folositi urmatoarea comanda:

• SHOW DATABASES;

Pentru a vedea toate tabelele dintr-o baza de date din MySQL, folositi urmatoarea comanda:

• SHOW TABLES;

Pentru a vedea toate coloanele dintr-un tabel, si atributele acestora, folositi urmatoarea comanda:

• SHOW COLUMNS FROM tabel;

<ul>
 <li>http://coursesweb.net/html/</li>
 <li>http://www.marplo.net/html/</li>
</ul>

.some_class {
  display: list-item;
}

var obj = {
 "courses": ["php", "javascript", "ajax"]
};
var jsonstr = JSON.stringify(obj);
alert(jsonstr);    // {"courses":["php","javascript","ajax"]}

$strhtml = '<body><div id="dv1">CoursesWeb.net</div></body>';
$dochtml = new DOMDocument();
$dochtml->loadHTML($strhtml);
$elm = $dochtml->getElementById("dv1");
echo $elm->nodeValue;    // CoursesWeb.net

I`m living here.
- Traiesc /Locuiesc aici.

Estoy viviendo aquí.
- Traiesc /Locuiesc aici.