Iubire si Dorinta le vad doua cai diferite ale vieti. Iubirea ca fiind din inima, din spirit; iar dorinta e din minte, sau din ceea ce numim egou.
Iubirea e o cale usoara, fireasca, fiindca e in armonie cu tot ce exista. Dorinta e o cale presarata cu suferinta.
Iubirea de Cristos si Dorinta de Mantuire
In acest titlu, Iubirea si Dorinta pot parea asemanatoare, spre acelasi lucru; dar sunt mult diferite.
Cine iubeste pe Cristos urmeaza si asculta invatatura lui, si firesc se mantuieste de la sine cu usurinta fiindca ceea ce face are entuziasm. Dar unde e doar dorinta de mantuire implica de cele mai multe ori suferinta. De exemplu, biserica spune ca doreste mantuirea oamenilor, dar se foloseste de practici prin care omul sufera fizic si mental daca le urmeaza ca asa crede ca trebuie, cum ar fi postul dupa calendar, sau asa numite canoane.
Cei care merg sa vietuiasca in manastire cu doarinta de mantuire se supun la diferite legi, munci si restrictii care le cauzeaza neplacere, durere.
Astfel, a face ceva din iubire sau din dorinta le vad ca doua cai diferite si contrare. Iubirea de Cristos (de invatatura lui) te poarta usor spre mantuire, nu mai e nevoie sa ai in minte dorinta de a te mantui findca spiritul deja stie ca se implineste, dar unde e dorinta de mantuire implica un caracter personal, un scop ogoic.
Iubirea de sanatate si Dorinta de a fi sanatos
Si in acest context Dorinta pare ceva pozitiv, dar la o cunoastere mai atenta reiese ca provine dintr-un caracter negativ.
Cand ai ceva nu mai e nevoie sa ti-l doresti, decat atunci cand nu-l ai, astfel, dorind sa fii sanatos implica undeva lipsa acestei stari.
Omul care traieste condus de o astfel de dorinta mentala se hraneste cu diferite suplimente speciale, pastile cu vitamine, urmeaza regimuri; dar tocmai astea afecteaza corpul si intretin acea parte mentala bolnava ce doreste sanatate, dar "prefacut" deoarece in subconstientul ei vrea sa-si intretina starea de ceva care doreste sa fie sanatos (adica boala).
Dar cine iubeste sanatatea nu are nevoie si nu simte ca o dorinta faptul de a fi sanatos, deoarece iubirea din el il face sa aleaga viata sanatoasa, sa traiasca sanatos, natural; tine la corpul, mintea si sufletul lui, iar stilul lui de viata calauzit de aceasta iubire il mentine sanatos fara sa simta ori sa faca un efort special in asta.
Iubirea de viata si Dorinta de a trai
Dorinta de a trai poate sa para ceva pozitiv, normal; dar fiind egoica, ceva personal, nu e in armonie cu tot ce e viata, ci e din teama de moarte. Iar unde e teama se creaza suferinta.
Cine are insa iubirea de viata traieste prin fire in armonie cu viata din jurul lui, si viata il iubeste pe el si-l ajuta sa traiasca fericit fara a avea o dorinta a sa proprie, separata in asta.
Iata o pilda care arata mai clar ce vreau sa spun.
Intr-un desert pustiu s-a ratacit un om. Dupa mai mult timp in care a cautat apa si ceva hrana a vazut o capra. Desi destul de epuizat, a reusit sa o prinda, si, orbit de dorinta de a trai, a omorat capra sa se hraneasca cu ea, cu gandul ca va trai pana va fi gasit. L-a tinut in viata catva timp, dar cadavru s-a stricat si acel om a murit curand.
In acelasi desert s-a ratacit un alt om, inimos, cu iubire de viata. Cautand apa si o sursa de hrana a vazut si el o capra pe care a reusit sa o prinda. Avand iubire de viata, el nu s-a gandit sa o omoare, iar spiritul sfant din el ia dat intelepciune ce sa faca. Omul a muls capra, a baut laptele si si-a recapatat puterea. A eliberat capra si a urmarit-o sa vada cum si cu ce traia ea in acel desert. Astfel a descoperit o pestera mica unde se producea umezeala din condens si din asta cresteau cuperci si mushi din care se hranea capra. Omul a vietuit impreuna cu capra in acel loc, hranindu-se cu laptele ei, pana a fost gasit de cei care-l cautau. Astfel el a trait nu din dorinta personala de viata, ci datorita iubirii de viata.
Iubirea si Dorinta pot fi la toate nivelurile /lucrurile; iubirea e calea usoara, frumoasa fiindca e din spirit fireasca, in armonie cu tot ce a creat Dumnezeu care e iubire. In schimb, doarinta e personala, egoica, ne fiind in armonie spirituala cu ce e in jurul ei, si implicit duce la suferinta.
De exemplu, un copil care doreste sa fie bun la matematica e preocupat de a avea note mari, face eforturi de a invata sa rezolve problemele matematice; preocupare ce are in spate teama de a nu esua, iar neimplinirea acestora naste frustrare si suferinta.
Pe cand un copil care iubeste matematica, de la sine invata usor, si fiind din pasiune, e mai putin interesat de note, ceea ce-l va scuti de frustari.
Iubirea e traire cu bucurie in prezent, a momentului acum; dar dorinta devine un scop, ceva de atins in viitor, ceea ce te separa de momentului prezent care e insasi viata.
Fiecare avem in noi iubire, dar e acoperita de tot felul de dorinti de a avea, a face, etc., implementate in minte de catre societate si educatie care promoveaza /cultiva ideea de a dori mereu ceva.
Pentru a ajunge si descoperi iubirea la suprafata trebuie dat la o parte acest strat de dorinti mentale care au devenit parte din noi insine; dupa cum invata Cristos: "Sa ne lepadam de noi insine".
