Cele două laureate din acest an au fost premiate pentru "dezvoltarea unei metode de editare a genomului", a precizat secretarul general al instituţiei suedeze.
Foarfeca genetică: un instrument creat pentru a rescrie codul vieţii
Emmanuelle Charpentier şi Jennifer A. Doudna au inventat unul dintre cele mai precise instrumente folosite în cadrul tehnologiei de editare a genelor: foarfeca genetică CRISPR/Cas9. Folosind această tehnică, oamenii de ştiinţă pot să modifice ADN-ul animalelor, plantelor şi microorganismelor cu o precizie extrem de mare. Această tehnologie a avut un impact revoluţionar asupra ştiinţelor vieţii,.
Oamenii de ştiinţă trebuie să modifice genele din celule dacă vor să descopere felul în care funcţionează mecanismele interne ale vieţii. Această procedură era în trecut mare consumatoare de timp, dificilă şi, uneori, chiar imposibil de realizat. Dar, cu foarfeca genetică CRISPR/Cas9, modificarea codului vieţii pe parcursul a doar câtorva săptămâni este acum posibilă.
Descoperirea acestei foarfece moleculare a fost neaşteptată. În timp ce Emmanuelle Charpentier studia Streptococcus pyogenes, una dintre bacteriile care au provocat cele mai mari daune omenirii, ea a descoperit o moleculă până atunci necunoscută, tracrRNA. Cercetările ei au arătat că tracrRNA face parte din sistemul imunitar antic al bacteriilor, CRISPR/Cas, care dezarmează virusurile prin scindarea ADN-urilor lor.
Cercetătoarea franceză a început o colaborare cu Jennifer Doudna, o experimentată biochimistă care deţinea cunoştinţe vaste despre ARN. Împreună, cele două cercetătoare au reuşit să recreeze foarfecele genetic al acelei bacterii într-o eprubetă şi au simplificat componentele moleculare ale foarfecii, pentru ca aceasta să fie mai uşor de folosit.
În cadrul unui experiment revoluţionar, ele au reprogramat apoi foarfeca genetică. În forma sa naturală, foarfeca menţionată recunoaşte ADN-ul de virusuri, însă Charpentier şi Doudna au dovedit că acest instrument poate fi controlat pentru a permite cercetătorilor să taie orice moleculă de ADN în orice zonă prestabilită. Acolo unde ADN-ul este tăiat, cercetătorilor le va fi apoi uşor să rescrie codul vieţii.