Un virus al memoriei

[MarPlo]

Ceva din mine mi-a spus: "E un virus al memoriei".
Il stim ca denumit gandire.
Intr-un fel, ne mai stiut, s-a considerat separat. Ne stiind ce sau cum e, in sine a cunoscut ca poate crea doar asemeni lui insusi.
A creat ca sa cunoasca ce e, dar ne stiind ce e, nici ceea ce a creat nu are vreo identitate, ca ceva nimic. Asa ca a inventat o cunoastere in sine pentru ceea ce a creat, ca sa stie ce e. Dand aceasta identitate pentru ceea ce a creat, si-a inventat o proprie identitate, deoarece poate crea doar asemeni.
Dar ne stiind cu Adevarat ce e, fiindca daca ar fi stiut nu era nevoie sa inventeze, identitatea inventata pt. ce a creat e doar o plasmuire neadevarata.
Ajungand la aceasta concluzie, considerand neadevarat ce a creat, s-a definit si pe el neadevarat, fiindca poate crea doar asemeni.
Asa a aparut gandirea, forma de virus /memorie.
Considerand ca din cauza ca a uitat nu mai stie cine sau ce e, a creat tinerea minte, ca un leac al uitarii. Dar astfel a inceput sa tina minte propria iluzie despre ceea ce a inventat ca e.
Constientizand ca tot ce crede ca stie a aparut din propria inventie, nu a mai vrut sa o mentina. Crezand ca din aceasta cauza nu va mai sti ceea ce e, a dorit sa o anuleze, asa a inventat moartea.
Definind moartea ca ceva care anuleaza complet, a inceput sa se teama de ea, ca il va anula. Asa a inceput sa o considere rea. Automat s-a definit pe el rau, fiindca ceea ce a creat (inventat) e din el.
Atacand ce considera rau, pentru a se apara, se ataca pe el insusi pentru a apara.
Un virus al mintii, denumit memorie.
Toata aceasta inventie nu poate schimba ceea ce este cu Adevarat (chiar daca nu mai stie), Este mereu ceea ce E. Constientizand asta, si ne vrand sa uite, a continuat cu tinerea minte. Tinand minte asta, tinea minte toata iluzia inventata, ca un cerc vicios care se invarte in jurul lui insusi.
Nu mai poate reveni la ceea ce era cand nu se considera ceva, fiindca nu poate sa vrea sa uite ceea ce tine minte (propria inventie), ca sa nu adevereasca uitarea de sine.
Tinerea minte nu e leacul uitarii, ci o mentine.
Totusi leacul se gaseste in propriul sine, aducerea aminte a Adevarului e prin Iertare. Iertarea este ca si cum nu a existat.
Acesta este adevarul Neadevarat.
Nu exista nimic din ceea ce consideri ca e.
Acestea si-le transmite el in dorinta de a reveni la Adevar.

Apoi in Constiinta Lucida si-a spus:
- Ce conteaza daca nu stiu ce sunt, Mereu Voi Fi ceea ce Sunt.
- Daca e in puterea mea sa ma percep asa cum cred ca sunt, ma recunosc a fi Lumina, Pace si Bucurie.
Si ceea ce a creat pentru a se cunoaste reflecta starea mintii a ceea ce crede ca e.