Aberatii fara sens

Ce este Spiritualitatea? Daca e mai presus de cuvinte, cuvintele nu o pot arata, ci doar indica directia.
Pentru a sti, cel mai bine "gustati" si aflati; intreband, raspunzand, citind /cercetand; oricare ar fi modalitatea, nu conteaza.
MarPlo
Administratorul site-ului
Mesaje: 4073

Aberatii fara sens

1.
- De ce ma intrebi? Intreaba intrebatul.
- Ca sa pun inceput.
- Inceput la ce?
- La sfarsit.
• Privelisti fara sens dintr-o minte ratacita in cautarea ei insasi.

MarPlo
2.
- Ce doresti? Intreaba el.
- Nimic.
- Atunci de ce ai venit?
- Ca sa am de unde pleca, fiindca de la Mine nu ma pot duce.
- Unde sa te duci?
- La Mine insumi.
- Atunci lasa pe Mine sa plece de la Tine.
3.
Oamenii vor ceea ce stiu, dar nu stiu ceea ce vor.
- Ce doresti?
- Vreau sa fiu fericit.
- Ce este fericirea cu adevarat.
- Nu stiu.
4.
Ce este asta?
Care asta?
Nu stiu, orice, totul.
E visul mintii, universul ideilor, lumea simbolurilor si a cuvintelor.
5.
- Ce iti doresti? intreaba Datatorul-a-Toate. Iti pot da orice doresti; sentimente, energie, faima, putere, chiar intreg universul si nemurire; iti pot da Totul.
- Da-mi Nimicul.
- De ce vrei Nimicul?
- Precum Visele din Odihna, asa din Nimic e Totul.
6.
Cu totii impartasim viata, nu o impartim.
7.
Inainte de a manca ceva, gandeste-te daca acea mancare ai pune-o la pamantul si radacina unei flori la care tii.
Inainte de a bea ceva gandeste-te daca cu acel lichid ai uda o floare la care tii.
8.
Nimic din ceea ce nu este nu e rau, si nici bun; Tot ce este e Bun /Bine fiindca, Dumnezeu Este.
9.
- Doamne, spune-mi ceva care nu stiu.
- Nu ti se poate spune ceva care nu stii deja.
- Atunci, inseamna ca stiu totul?
- Da si Nu.
- Cum e asta?
- Tot ce ti-se spune stii deja, altfel nu ai intelege ce ti se spune.
- Totusi, daca nu stiu totul, spune-mi ceva care nu stiu.
- Nimicul !
10.
- De ce mor oamenii?
- Fiindca ei cred ca trebuie sa isi apere /protejeze trupul si visele cu pretul vietii, facand planuri (iluzii /moarte) si astfel ajung sa-si plateasca pretul pe care ei insusi l-au pus (sacrificat).

MarPlo
11.
O fiinta intrebandu-se pe sine.
- Ce sunt Eu?
- O idee, a venit raspunsul.
- Cine a facut ideea?
- Gandul.
- Cine a creat gandul?
- Mintea.
- Dar pe minte cine a creato?
- Creatia.
- Pe creatie cine a creato?
- Creatorul.
- Pe creator cine l-a facut?
- Eu, acum.
- Si pe tine cine te-a creat?
- Tu insuti, acum.

MarPlo
Nu poti fi ceea ce nu-esti, fiindca nu esti ceea ce nu esti.
Nu poti afecta sau anula ceea ce Esti, fiindca nu poate sa nu fie ceea ce E.
Gandesti [ca] stii ce esti; din cauza asta nu cunosti ce-Esti.

Nu-Stiu s-a nascut odata cu uitarea.
Din uitare s-a plasmuit a-sti, cautandu-se;
Dar [e] Nu-Stiu, care indreapta calea spre revenirea amintirii Mintii, Cunoasterea [Adevarului] de Sine.
Recunoscand ca nu stii, vei putea ierta ceea ce ai crezut ca stii. Iertarea Adevarata Lumineaza Calea.

- Cine poate uita ce e, decat insusi Mintea?
- Doar poate oare Mintea sa se piarda [uite] de Ea-Insasi cand continua sa fie?
- In Memoria ei (Fiul, una cu Ea) se regaseste [pe] Ea.
Este insasi ceea ce cauta.

MarPlo
- Ce e dincolo de Sfarsit?
- E Inceputul.
- Dar inainte de inceput ce este?
- E Acum.

MarPlo
Cand inchid ochii si privesc, vad ca nu vad.
Cand deschid ochii si ma uit, nu mai vad ca nu vad.
Oare cine e cel orb,
cel care vede ca nu vede sau cel care, uitandu-se, nici macar nu vede ca nu vede?

MarPlo
Oricine care este in lumea asta e adormit (mort) dar nu stie.
Cand isi aminteste adevarul, se trezeste (inviaza).

MarPlo
Ce idei imi vin in mintea-mi,
Care nu stie ce e.
Dar in rest, le stie toate
Sa se creada un intelept.

Cate-n lume imi vad ochii si urechile-mi aud,
Oare minte mi-le arata
Pe can Eu sunt orb si surd?

Toate vin si trec.
De unde apar, si unde dispar?
Ce bine ca vin,
Ce bine ca trec.

In lume cat sunt,
Doar le admir, si privesc,
Fara sa judec,
Nici sa le dorec.

Subiecte similare